Împovărând copiii cu așteptări înalte și controlând fiecare aspect al vieții lor, părinții nu îi ajută de fapt. Cel puțin, asta este opinia lui Julie Lythcott-Haims. Cu pasiune și ironie, fostul Decan al bobocilor de la Stanford susține că părinții trebuie să nu mai definească succesul copiilor lor în funcție de note și punctaje obtinuțe la teste. În schimb, spune ea, trebuie să se concentreze pe a le oferi iubire necondiționată.
Editura Humanitas Fiction aşteaptă publicul la Librăria Humanitas de la Cişmigiu miercuri, 25 ianuarie 2017, ora 19:30, la lansarea romanului „Noaptea de foc”, semnat de celebrul scriitor şi dramaturg Eric-Emmanuel Schmitt. La eveniment participă Chris Simion, Mihaela Dedeoglu, Marieva Ionescu şi Marius Constantinescu. Denisa Comănescu, directorul general al Editurii Humanitas Fiction, este moderatorul serii. Cristian Iacob oferă publicului un scurt spectacol lectură din roman în dramatizarea şi regia lui Chris Simion.
Focul de la Moreni e cel mai venerabil incendiu din Europa. Totuși acest Matusalem al nostru e încă verde, se ține drept ca o lumânare și, dacă i s-ar îngădui să se dea pe lângă vreo sondă din apropiere, ar fi în stare să facă pui.
Guvernul a instituit pe lângă Focul de la Moreni o comisiune permanentă de oameni serioși, care veghează să nu i se întâmple nimica rău. Dar cum românul se naște pompier, nenumărați cetățeni de prin toate unghiurile țării își bat capul să născocească vreun mijloc prin care să atenteze la existența lui. Se zice că un domn grefier, având toată ziua și toată noaptea Focul de la Moreni în cap, a propus autorităților să vâre pe gaura sondei un șomoiog de câlți, îmbibat în oțet aromatic; iar un părinte călugăr, în care nimeni nu bănuia că dormitează un pompier de rasă, s-a oferit să-i citească la cap o molitvă… Dar aceste mijloace patriarhale, cu care altădată orice foc se stingea la sigur, nu mai au nici o trecere pe lângă incendiile din zilele noastre. S-a stricat lumea și s-a păcătoșit. Focul de la Moreni, după părerea mea, nu mai poate fi potolit astăzi decât prin persuasiune. Ar trebui să-l luăm pe departe, cu vorbă bună, să-l convingem c-a ars destul, că ne vede lumea și că e rușine să se mai dea în spectacol.
În timp ce făcea carieră în sistemul bancar, Ilona Szabó de Carvalho nu și-a putut imagina niciodată că, într-o bună zi, va porni o mișcare socială. Dar trăind în Brazilia, țara sa natală care e pe locul întâi mondial în violență criminală, și-a dat seama că nu poate sta cu mâinile în sân, să privească cum drogurile și violența îi distrug țara. Szabó de Carvalho relatează patru lecții cruciale pe care le-a învățat după ce și-a părăsit confortabilul loc de muncă și a luat poziție neînfricată împotriva stării de fapt.
Institutul Cultural Român de la Stockholm susţine prezentarea în Danemarca, în cadrul ediţiei din acest an a festivalului East by Southeast, a trei lungmetraje româneşti recente, distinse cu premii internaţionale. Festivalul, ajuns la cea de-a patra ediţie, are loc în perioada 16-31 octombrie 2015 la Cinemateca din Copenhaga şi prezintă publicului danez producţiile cinematografice ale ultimului an, din Europa Centrală şi de Est. La ediţia din acest an sunt proiectate 11 filme din Albania, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Slovacia, Polonia, România, Rusia şi Ungaria.
Este pentru a treia oară când cinematografia română este parte din selecţia festivalului East by Southeast din Copenhaga, festival iniţiat de Institutul Danez de Film, iar în acest an prezenţa filmelor româneşti în festival este una seminificativă.
Încarc...
