Ritualurile mortuare sunt peste tot în lumea naturală, văzute în practică de la oameni și elefanți la albine, delfini și nu numai. Cu multă carismă și o perspicacitate jucăușă, behaviorista animală Kaeli Swift investighează obiceiurile legate de viața (și moartea) ciorilor, și ne împărtășește ce ne pot dezvălui răspunsurile lor despre relația noastră cu mortalitatea.
fără voturi
Încarc...De ce n-au încredere oamenii în vaccinuri? Antropologul Heidi Larson explorează modul în care iau naștere zvonurile în domeniul sănătății, cum se răspândesc și cum cauzează atitudinile anti-vaccinare pe plan mondial. Deși vaccinurile nu pot scăpa de „turbulențele politice și sociale” care le înconjoară, după cum afirmă ea, primul pas în stoparea răspândirii bolilor e să vorbești cu oamenii, să-i asculți și să consolidezi încrederea.
fără voturiÎncarc...Fiecare dintre noi suferim pierderi, dar cum facem față momentelor dificile de după? Lucy Hone, cercetătoare în studiul rezilienței, vorbește despre trei strategii, asimilate de ea dureros, prin care să ne dezvoltăm capacitatea de a înfrunta dificultățile, de a depăși necazurile și de a aborda orice ne aduce viața fără ocolișuri, cu curaj și eleganță.
fără voturiÎncarc...Știați că aproape 150 de milioane de oameni din întreaga lume se nasc intersexuali – cu o biologie care nu se potrivește definiției standard a bărbatului sau a femeii? (Asta înseamnă la fel de mult ca populația Rusiei). La 10 ani, Emily Quinn a aflat că este intersexuală, iar în această discuție înțeleaptă și amuzantă, împărtășește lecții de deschidere a minții dintr-o viață petrecută navigând printre așteptările negândite ale societății, medici care i-au cerut să facă o intervenție chirurgicală inutilă – pledând pentru ea însăși și pentru varietatea incredibilă în care intră oamenii. (Conține limbaj matur)
fără voturiÎncarc...
Al doile an să apropie de a sa închiere de când, cu învoirea înaltului guvern, urmează publicația Albinei românești după statornicul său plan de a face nu numai interesantă, ce și folositoare cetirea găzetei, carea se poate zice a fi metodul practic al culturei naționale.
Greutățile înfățoșate în plinirea unui asemine scopos se lămuresc de sine, dacă se ia aminte că limba românească, în a sa pruncie și sărăcie, este întrebuințată a fi astăzi organul politicei, a științelor și a literaturei, ce în limbele streine numai după ostineala a mii de învățați în cursul multor veacuri au răsărit! Pre lângă aceste, spre a înlesni înțelegerea gazetei, redacția este nevoită a o însoți cu descrieri lămuritoare, și încă pentru întocma și adevărata rostire, după regulile filologhiei a urzit trebuincioase cuvinte tehnice, a se feri de acele varvare, ce nu s-au înromânit, și a le întroloca cu cuvinte chiar românești aflătoare în vechile manoscrisuri și cărți tipărite în Moldova, ce le-au păstrat de uitare, cătră carea osândite au fost de atâte împregiurări împrotivitoare la orice fericire a patriei. Întru acesta redacția încă s-au povăț uit de o nouă pildă, ce lumei au înfățoșat limba grecească, carea, după asemine planuri lucrată, au cuprins astăzi un post însămnat în șirul limbelor cultivite, făcându-să vrednică de ființa politică a nației sale.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Pe Marcel Proust îl pomenesc prietenii ca pe un om de o gingășie care surprindea, încurca, în sfârșit copleșea pe acel ce, din întâmplare, se afla în centrul atenției și favorii acestui copil hipersensibil. Frica lui Proust de a jigni, trebuința nepotolită de a te îneca nu numai în gentilețe, ci în adâncă generozitate, nu se pot uita. Să auzim însă câteva judecăți literare ale acestui om angelic:
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies