În perioada 8-10 Septembrie 2017, am avut minunatul prilej să particip la „Festivalul Internaţional de Nai – Gheorghe Zamfir” – Ediţia a IV-a, Găieşti, unde au cântat artişti renumiţi ai scenei lirice: soprana de coloratură Rodica Anghelescu, solistă la Ansamblul Ciocârlia, colaborator permanent al Operei Comice pentru Copii – Bucureşti, foştii studenţi ai maestrului, Radu Nichifor, Daniela Ghiţă şi Flavius Tinică, solista de muzică uşoară Olga Bălan, iar din Italia a fost naistul Dan Dumitru Creţu, plus un grup de 18 naişti din Coreea de Sud (care fac master class cu prof. asistent univ Gheorghe Zamfir).
Mulțumiți de buna petrecere de la Cozia, ne pornirăm de acolo în dispozițiile cele mai bune, și întorcându-ne prin Râmnic luarăm drumul Mănăstirii Dintr-un lemn, care este în depărtare ca la două poștii de la cea dintâi mănăstire. Depărtându-ne de oraș și lăsând Oltul în stânga noastră, perspectiva luă altă față : acum n-aveam a mai vedea nici munți înalți, nici ape mărețe. Râuri multe, dar mici, care curg în deosebite direcții, care aci se împreun, aci se despart și se întâlnesc iară, ca să intre deodată în râul cel mare, dealuri în proporția apelor, dar împodobite de crânguri frumoase, în sfârșit, toate mici, dar toate cochete și elegante. Iată ce întâlnești de la Cozia până la Mănăstirea Dintr-un lemn, așezată asemenea în marginea unui deal.
Ca să luăm lucrurile pe rând, trebuie mai întâi să vorbim de tradiția ce se păstrează asupra zidirii acestei mănăstiri.
Cu toate că mănăstirea Polovracilor nu este din cele însemnate ale Micii Valahii, dar poziția ei și frumoasa peșteră de stalactiți ce se află acolo o fac vrednică de băgare de seamă. Ea este așezată pe o întinsă câmpie, între 2 stânci care încep două șiruri de munți și ale cărora coaste cenușii și vulcanice se văd de departe; între ele în vale curge râul Oltețul, care printr-un fel de urlet sălbatic devedește rudenia ce are Oltul. Biserica este pe malul din dreapta, are curți de zid și vreo 5 6 chilii, care slujesc de locuință unui gros arendaș. Nici un călugăr nu se află acolo, afară de preotul orânduit pentru slujba bisericii.
Această mică mănăstire s-a fondat pe la anul 1640 de jupân Danciu Părăianu și Stan, marele postelnic. Acești boieri erau din numărul acelor ce se ridicaseră asupra lui Leon I, sub comanda aghii.
Norociți în bătălia de la satul Ungureni, ei se biruiră la Persiceni și își găsiră scăparea în mănăstirea Tismanei, de unde fugiră în Transilvania. Apoi, pe la anul 1633, se întoarseră cu șeful lor, care era chemat de dorința obștească, și cinstiți de dânsul cu posturi mari, luară o mare parte la biruința lui Radu XI și asupra lui Vasile Arnăutul, domnul Moldaviei.
Romfilatelia emite două mărci poștale „Europa 2016, Gândește verde!”, care pot fi achiziționate începând de miercuri, 4 mai 2016, de la magazinele Romfilatelia. „Gândește verde!” este sloganul unei acțiuni care militează pentru protejarea naturii și vine ca inițiativă a PostEurop, organismul care reprezintă furnizorii europeni de servicii poștale publice.
În decembrie 2012, Christian Boltanski a realizat la Bibliotecă Naţională din Buenos Aires instalaţia artistică „Flying Books” – o experienţă inedită pentru iubitorii de carte. În spaţiul instalaţiei a fost pus în scenă şi un performance, care să o pun în valoare şi prin această modalitate artistică.
Acum la mijloc de ianuarie se petrec 162 de ierni de când Mihai Eminescu a căzut ca o lacrima a lui Dumnezeu pe solul nostru românesc. De atunci până astăzi s-au scris biblioteci întregi despre el. Se pare că orice cuvânt în plus este de prisos.
Şi totuşi…
În larga deschidere a timpului Eminescu este o efigie a spiritualităţii româneşti în milenara ei devenire. Harul eminescian a avut de străbătut un drum anevoios, până la tragic, între anii acumulărilor şi formaţiei filozofice şi ştiinţifice, apoi chinuiţii şi ameninţaţii ani de slujbaş, în sfârşit, neînduplecaţii ani care i-au măcinat existenţa fizică, în ultima parte a vieţii, prăbuşindu-l definitiv.