Marți, 3 decembrie 2019, la ora 18:00, este inaugurată în Galeria Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția (Palazzo Correr, Campo Santa Fosca, Veneția) expoziția intitulată „Hortus Deliciarum” a artistei Maria Victoria Zidaru. Numele Mariei Victoria Zidaru este foarte cunoscut publicului iubitor de artă din România. Artista a expus în numeroase prilejuri în cadrul unor importante manifestări colective din străinătate și se bucură de aprecieri din partea criticii de artă din diferite țări.
Membrii formației Corbu au lansat povestea video a piesei „Ondine”, piesă care se găsește pe primul album al proiectului, „Zbor spre rădăcini”. Materialul este realizat de Simona Andrei, artist vizual cu care Sergiu Corbu Boldor, inițiatorul Proiectului Corbu, a mai colaborat la videoclipurile pieselor „Ce-am pățit odată” și „Raiu'”. Muzica este semnată de Sergiu Corbu Boldor, linia melodică este adaptare după Corvus Corax, iar versurile sunt adaptate după „Furtuna” de William Shakespeare.
Marți, 22 octombrie 2019, ora 18:00, are loc, în Sala de Conferințe a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția (Palazzo Corrrer, Campo Santa Fosca, Cannaregio 2214) o manifestare insolită. În cadrul unui interviu – dezbatere intitulat „În jurul conceptului de artă modernă. De la Brâncuși la ultimele tendințe în arta modernă: poetica lui Gianmaria Potenza”, criticul de artă Enzo Santese se confruntă cu cunoscutul pictor, sculptor și autor de monumentale opere decorative Gianmaria Potenza. Santese încearcă să definească traseele artei acestuia din urmă în contextul modificărilor de modalități expresive în arta modernă în urma revoluționării limbajului sculptural în sens sintetic și simbolic de către Constantin Brâncuși.
Brâncuși și-a pus problema cum să confere formă identităților impalpabile proprii materiei înseși. Geometrizarea pentru el a fost doar modul de a raționaliza, prin reducere la forme esențiale, parcursul devenirii materiei vii și intrinseca ei noblețe interioară originară. Puritatea formei trebuia să sugereze, în viziunea Maestrului român, un moment al parcursului: acela în care creația, deschisă spre evoluție, atinge punctul perfecțiunii, care să nu poată fi concepută în afara perfecțiunii exterioare, a formei.
Scriitorii francezi clasici ne par adeseori, nouă modernilor, atât de expliciți, încât ne dau impresia că n-au deloc nevoie să fie explicați. Oamenii aceia se arată cu deosebire îngrijiți să se explice singuri. Cu băgare de seamă, ei își enunță judecățile, își definesc sentimentele, își demonstrează intențiile. Pe cât se poate, în grupuri de idei simetric dispuse, care uneori par a fi exact numărate, ca niște cifre frumoase trecute la condică pentru a fi adunate în josul feței, ori egal tăiată de pendulul neînduraților alexandrini, vorbirea clasică tinde oarecum la o simplicitate ultraelementară, la claritatea primară a propozițiilor rânduite cu didactică scumpătate în cărțile de citire. Și atât de mult pomenesc clasicii aceștia ei înșiși, direct, de claritate, simplicitate și rațională înțelegere, încât ne ispitesc a crede că pricepem și noi lucrurile de care vorbesc ei fără nici o silință, așa după cum ei se arată că înțeleg fără rest orice lucru de care mintea lor se atinge. Dar nu este în firea gândirii noastre de astăzi să creadă atât de simplu în perfecta realizare a vreunei clarități oarecare.
Tocmai plecând de la impresia aceasta inițială, noi ajungem a simți curiozitățile speciale ale literaturii de care vorbim, și acea renumită claritate însăși devine pentru noi problemă.
Pandora a fost prima muritoare creată de Hefaistos, zeul focului. Zeii i-au oferit darul limbilor, artizanatului și emoției. De la Zeus a primit curiozitatea și o cutie masivă, bine sigilată, de nedeschis. Dar ce comoară nu poate fi vreodată văzută de ochii oamenilor, și de ce se afla în grija ei? Iseult Gillespie explorează misterul cutiei Pandorei. Lecție de Iseult Gillespie, regizat de Silvia Prietov.
Baza de date de la Citatepedia.ro creşte într-un ritm constant, destul de previzibil. Este o bucurie de zi cu zi.
Recent, Asociaţia Culturală Citatepedia a început derularea proiectului „Cercetare pentru valorificarea motivelor tradiţionale româneşti în creaţii moderne”, co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul îşi propune să caute modalităţi prin care motivele româneşti să fie mai prezente în viaţa noastră. Documentăm întreaga cercetare pe site-ul MotiveRomanesti.ro. Sperăm să fie utilă pentru cât mai mulţi pasionaţi de meşterit produse artizanale, dar şi o încântare pentru c4i cărora pur şi simplu le plac motivele româneşti.
Astfel, Asociaţia Culturală Citatepedia îşi extinde spectrul de activităţi. Nu ne vom opri aici, alte proiecte fiind în stadiul de analiză şi concepere.
Încarc...