Institutul Prezentului și Muzeul Național de Artă al României anunță deschiderea expoziției „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean” amenajată în Aripa Kretzulescu a Muzeului Național de Artă al României, cu acces din str. Valter Mărăcineanu. Deschiderea publică a expoziției „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean” are loc joi, 14 octombrie 2021, la ora 17:00. La ora 18:00 are loc prezentarea expoziției în fața sculpturii artistului Henry Moore aflată în curtea de onoare a Muzeului Național de Artă al României, în fața Galeriei de Artă Europeană.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Muzeul Național de Artă al României și Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” oferă publicului vineri, 19 februarie 2021, „Concertul extraordinar aniversar 145 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi”, eveniment realizat cu implicarea Ministerului Culturii. Orchestra Română de Tineret, dirijată de maestrul Cristian Mandeal, le are soliste pe Monica Bejenaru – voce şi Simina Croitoru – vioară.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Muzică, Ştiri
Comenteaza! »

Simțindu-se limitată de a face artă conform convențiilor clasice, pictorul Georgia O’Keeffe a început să experimenteze cu picturile abstracte ce au sfidat orice clasificare. Utilizând formele și ritmurile naturii pentru a surprinde lumea sa interioară, aceste experimente au devenit piatra de temelie a mișcării cunoscute drept modernism american. Iseult Gillespie explorează operele de artă ale acestui pictor și sculptor evaziv.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED-ED, Video
Comenteaza! »

Când ajungi la Politehnica din București, venind dinspre Splaiul Independenței, vei vedea în fața clădirii rectoratului o coloană care seamănă, în mare măsură, cu inegalabila operă de artă a lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu. Datorită acestei asemănări, nici nu s-a bucurat de prea multă atenție din partea privitorilor care au trecut pe lângă ea. De altfel, nici gorjenii n-au prea înțeles, o lungă perioadă de timp, ce valoare estetică și simbolică are coloana lui Brâncuși, numind-o, peiorativ, „Sula lui Tătărăscu”.

Revenind la coloana din Politehnică, realizată de sculptorul P. Badiu în 1990, sub denumirea „Coloana Timpului” (în paranteză, „Joc cu infinitul”), voi încerca să explic interpretarea mea estetică și simbolică asupra acestei opere de artă. Această interpretare se bazează pe observația că opera sculptorului P. Badiu conține un șir de elemente geometrice care se repetă după o altă logică decât cele din „Coloana Infinitului” de la Târgu Jiu.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Corneliu Neagu in Eseuri, Poezii
2 comentarii »

Emile Gebhart, de la Academia Franceză, fost profesor la Sorbona, scria în ziarul L’Opinion, din 28 martie 1908, următoarele:

„Un fait demeurera, pour les Francais, jusqu’a la fin des temps, incontestable, je dirais meme parole d’Evangile, s’il ne s’agissait d’Ernest Renan et de l’un des gestes les plus significatifs de sa legende. Tant que la memoire des hommes retiendra le nom et la souvenir du grand virtuose, il sera clairement etabli, par son propre temoignage consigne a la Revue des Deux Mondes, qu’en mettant le pied sur l’Acropole d’Athenes, l’ancien sulpicien fut pris comme d’eblouissement, recut un choc analogue a celui qui fit tomber Saint-Paul sur le chemin de Damas et prononca, en l’honneur d’Athena (on l’appelait alors Athene), cette priere, ou cette litanie, glorification de la Raison pure, de la Sagesse et de la Beaute… Toutes les occasions sont bonnes pour rendre aux candides auditeurs ou lectures la Priere sur l’Acropole. On la lut en musique a la statue meme de Renan, a Treguier. L’autre jour, a propos du grand Italien Carducci, mon confrere M. Richepin la rappela aux personnes qui n’y pensaient point. On oublie trop le demi-aveu de Renan, le papier (jauni, si je ne me trompe), retrouve longtemps apres et portant la Priere redigee, toute palpitante encore, au retour a l’Hotel d’Angleterre, rue d’Eole (detail ignore de ces messieurs). On ne reflechit pas assez a la figure meme de cet acte de foi paienne et rationaliste, oeuvre laborieuse d’erudition, plus semblable a la docte compilation d’une Encyclopedie allemande qu’a un elan spontane et naif de mysticisme. Je vois encore, en notre bibliotheque de l’Ecole Francaise d’Athenes ou Renan venait travailler a son gre, les monuments de philologie germanique d’ou il etait si facile de tirer le tresor d’attributs theologiques ou metaphysiques ou esthetiques d’Athena…”.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
Comenteaza! »

Marți, 22 octombrie 2019, ora 18:00, are loc, în Sala de Conferințe a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția (Palazzo Corrrer, Campo Santa Fosca, Cannaregio 2214) o manifestare insolită. În cadrul unui interviu – dezbatere intitulat „În jurul conceptului de artă modernă. De la Brâncuși la ultimele tendințe în arta modernă: poetica lui Gianmaria Potenza”, criticul de artă Enzo Santese se confruntă cu cunoscutul pictor, sculptor și autor de monumentale opere decorative Gianmaria Potenza. Santese încearcă să definească traseele artei acestuia din urmă în contextul modificărilor de modalități expresive în arta modernă în urma revoluționării limbajului sculptural în sens sintetic și simbolic de către Constantin Brâncuși.

Brâncuși și-a pus problema cum să confere formă identităților impalpabile proprii materiei înseși. Geometrizarea pentru el a fost doar modul de a raționaliza, prin reducere la forme esențiale, parcursul devenirii materiei vii și intrinseca ei noblețe interioară originară. Puritatea formei trebuia să sugereze, în viziunea Maestrului român, un moment al parcursului: acela în care creația, deschisă spre evoluție, atinge punctul perfecțiunii, care să nu poată fi concepută în afara perfecțiunii exterioare, a formei.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »