În vremurile dureroase prin care trecem, poeții au dreptul să facă politică? Sau se cuvine să rămână în rolul lor, deocamdată pasiv, de cântăreți ai acestei dureri?
Răspunsul nostru categoric este că ei au dreptul să facă orce, ca unii ce sunt oameni liberi, cu obligațiuni egale cu ale celorlalți cetățeni. Dacă este ceva în lume liber și inviolabil, acest ceva se refugiază în gândire, de la care decurge convingerea și, prin urmare, dreptul de a lucra într-un sens sau în altul.
Dar întrebarea se pune altfel: este în interesul patriei ca un mare poet, chiar dacă are și calități de om de stat, să cânte nefericirile țării sale, sau să lucreze, politicește, la salvarea ei?
Cel mai simpatic dintre autorii instructivi, poetul zâmbitor al bibliofililor, bibliotecarilor, filologilor și altor eroi inofensivi a împlinit în aprilie trecut șaptezeci de ani, și istoricii literari l-au și luat serios în lucru. Și cu o serioasă antipatie. Fiindcă despre Anatole France, ca și despre Socrate, pot zice stâlpii țării sale că nu recunoaște zeii la care se închină statul, și introduce alți zei străini, că lucruri drepte le face nedrepte și corupe tineretul. Mai cu seamă unii profesori de la Universitatea din Paris au mare grijă ca nu cumva junii școlari să-și strice sufletul lor gingaș și neprihănita lor fantezie urmând vorbelor acestui primejdios profet.
Cu vreo zece ani în urmă, întâlneam încă studenți francezi care spuneau pe dinafară bucăți întregi din France; acum el are, se zice, mulți admiratori în America de Sud, dar acasă la dânsul este pus, după o formulă cunoscută, printre acei care au făcut cel mai mare rău patriei franceze. Și aceasta e tot o exagerare, ar putea zice Daudet aici, cum zice la sfârșitul epopeii sale tarasconeze! Toate aceste nu ne privesc poate prea mult pe cititorii mei și pe mine. Am vorbit de ele numai pentru cazul când cuiva i-ar cădea în mână scrierile acelor profesori, pentru ca să aibă în vedere substratul sentimental ce se ascunde, sub impunătorul material erudit, în lucrările acelea.
Editura Humanitas invită publicul miercuri, 31 iulie 2019, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea celui mai nou roman al lui T.O. Bobe, „Cartea neisprăvirii”. La eveniment vorbesc, alături de autor, Horia Ghibuțiu, jurnalist și scriitor, Hanno Hoefer, muzician, regizor de film, scenarist și producător, Cosmin Ciotloș, critic literar, și Lidia Bodea, directorul Editurii Humanitas.
Editura Humanitas Fiction așteaptă publicul la Librăria Humanitas de la Cișmigiu marți, 14 mai 2019, ora 19:00, la lansarea romanului „Până ce pietrele vor deveni mai uşoare ca apa” de António Lobo Antunes, recent apărut în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu, traducerea din portugheză fiind semnată de Dinu Flămând și Anca Milu Vaidesegan, iar prefața de Dinu Flămând. Despre carte vorbesc traducătorii romanului – scriitorul Dinu Flămând și lect. univ. dr. Anca Milu Vaidesegan – și Adina Dinițoiu, critic literar. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu.
Editura Humanitas Fiction invită cititorii la Librăria Humanitas de la Cișmigiu miercuri, 27 martie 2019, ora 19:00, la lansarea romanului „Sonata Gustav” de Rose Tremain, recent apărut în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu, traducerea fiind semnată de Veronica D. Niculescu. Despre carte discută scriitorii și jurnaliștii culturali Ioana Bâldea Constantinescu și Cristian Pătrășconiu și criticul literar Simona Preda. În partea a doua a evenimentului, actrița Eliza Păuna citește câteva fragmente din volum. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.
O dată cu venirea anotimpului care dă viață naturii, Ioana Ignat lansează „Muritor”, single-ul care pune pe note cel mai important mesaj pentru fiecare dintre noi. Muzica este scrisă de Ioana Ignat, versurile de Ioana și Mirela Ursache, iar producătorii sunt Răzvan Matache, Ioana Ignat, Tudor Monroe și Iordan Adrian. Videoclipul este regizat de Ionuț Trandafir și a fost filmat în Islanda și în București.