Recenta controversă legată de Teatrul Național București (TNB) a evidențiat nu doar tensiunile dintre politică și cultură, ci și modul în care percepția publicului asupra artei poate influența deciziile politice. Deputatul USR Iulian Bulai a amenințat cu inițierea unei moțiuni simple împotriva ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, dacă acesta nu va demite directorul interimar al TNB, Mircea Rusu. Această situație a fost generată de evenimentele din Sala Studio a TNB, unde un ziar cu conținut considerat propagandistic a fost distribuit în timpul unui spectacol.

Contextul disputei

În data de 27 martie 2022, la TNB, a avut loc un spectacol susținut de cunoscutul actor Dan Puric. Cu toate că spectacolul a fost dedicat artei și culturii, prezența unui ziar naționalist, intitulat „Certitudinea”, la acest eveniment a stârnit controverse. Ziarul a fost distribuit spectatorilor fără ca directorul interimar Mircea Rusu să intervină, fapt ce a generat reacții vehemente din partea deputatului Iulian Bulai.

Deputatul Bulai a subliniat că utilizarea unei instituții publice pentru a promova propagandă pro-Kremlin este inacceptabilă, mai ales în contextul actual al războiului din Ucraina. El a cerut demisia lui Rusu, afirmând că aceasta este o chestiune de principiu, care afectează nu doar imaginea TNB, ci și solidaritatea României față de ucraineni și angajamentele internaționale ale țării.

Reacțiile autorităților

În urma acestor acuzații, Ministerul Culturii a anunțat deschiderea unei anchete la TNB și a promis că va sesiza poliția pentru distribuția neautorizată a materialelor în incinta teatrului. Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, a avut o poziție ambivalentă, apărarea prezenței lui Dan Puric la TNB fiind un element central al argumentației sale, el afirmând că eliminarea artistului din program ar constitui un act de cenzură.

Acest tip de declarație ridică întrebări serioase despre limitele libertății de exprimare în arta românească și despre responsabilitatea instituțiilor culturale de a se distanța de propaganda politică. Cazul TNB este emblematic pentru o discuție mai amplă despre cum arta poate fi influențată de politicile și ideologiile contemporane.

Mircea Rusu și rolul său în TNB

Mircea Rusu, aflat în funcția de director interimar al TNB, are o carieră bine definită în teatru, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale artistice. Cu toate acestea, numirea sa a fost controversată, având în vedere că a avut loc în contextul unor critici legate de managementul TNB. Rusu s-a delimitat de acțiunea de distribuire a ziarului, ceea ce sugerează o încercare de a se distanța de acuzațiile de complicitate cu propaganda pro-Kremlin.

În acest context, este important să ne întrebăm ce fel de leadership este necesar în instituțiile culturale ale României pentru a preveni astfel de situații pe viitor. Rusu, în calitate de director interimar, ar trebui să își asume responsabilitatea de a proteja integritatea artistică a TNB și de a asigura un spațiu cultural liber de influențe politice externe.

Implicațiile pentru cultura română

Controversa de la TNB nu este doar o simplă dispută între politicieni și artiști, ci reflectă o realitate mai profundă a culturii române contemporane. Într-un moment în care România se confruntă cu provocări internaționale, este esențial ca instituțiile culturale să funcționeze ca bastioane ale democrației și ale libertății de exprimare.

Criticile aduse lui Rusu și presiunea politică asupra conducerii TNB pot avea implicații grave asupra modului în care arta este percepută și susținută în România. Dacă instituțiile culturale devin un teren de luptă pentru ideologii politice, riscurile sunt mari pentru libertatea artistică și pentru dezvoltarea unei culturi diverse și incluzive.

Perspectivele experților

Experții în domeniul cultural și politic sugerează că cazul TNB ar putea deschide o discuție mai amplă despre ce înseamnă cu adevărat libertatea de exprimare în artă. De la cenzura din perioada comunistă până la actuala preocupare pentru propaganda externă, România are o istorie complexă în ceea ce privește relația dintre artă și politică.

În acest context, specialiștii subliniază importanța transparenței și a eticii în managementul instituțiilor culturale. Este esențial ca directorii de teatre și instituții de cultură să fie educați în privința responsabilității sociale și a impactului pe care deciziile lor îl pot avea asupra comunității.

Impactul asupra cetățenilor

Controversa de la TNB are un impact semnificativ asupra publicului, care este adesea prins între dorința de a susține arta și nevoia de a se opune propagandei politice. Cetățenii români se confruntă cu o dilemă: cum să susțină arta care le oferă satisfacție estetică, fără a rămâne complice la ideologii pe care nu le susțin?

Aceste întrebări devin din ce în ce mai relevante în contextul actual, în care informația circulă rapid, iar percepțiile pot fi distorsionate. Arta ar trebui să fie un mediu de dezbatere, nu un instrument de manipulare. Astfel, este esențial ca cetățenii să participe activ în viața culturală și să își exprime opiniile cu privire la direcția pe care o ia arta românească.

Concluzie

Controversa legată de TNB și de directorul Mircea Rusu este un exemplu clar al intersecției dintre artă și politică în România contemporană. Acesta este un moment crucial pentru cultura română, iar modul în care autoritățile și instituțiile culturale vor gestiona această situație va avea un impact pe termen lung asupra libertății de exprimare și asupra integrității artistice. Într-o lume în continuă schimbare, este esențial ca arta să rămână un refugiu pentru diversitate și libertate, nu un câmp de luptă pentru ideologii.

Publicat de Alexandru Damian in Ştiri
Comenteaza! »

Premiile Oscar 2022 au fost marcate de o seară plină de emoții și momente memorabile, dar, din păcate, nu doar datorită câștigătorilor, ci mai ales din cauza unei ieșiri violente a actorului Will Smith. Incidentul a avut loc în timpul ceremoniei, când Smith l-a lovit pe comedianul Chris Rock, după ce acesta a făcut o glumă despre soția sa, Jada Pinkett Smith. Această întâmplare a eclipsat premiile decernate, lăsând o amprentă profundă asupra percepției publicului față de evenimentul de prestigiu. În acest articol, vom analiza nu doar lista câștigătorilor, ci și implicațiile și contextul social și cultural al incidentului.

Contextul Ceremoniei Oscar 2022

Gala Premiilor Oscar, organizată anual de Academia de Arte și Științe Cinematice, reprezintă vârful de lance al recunoașterii cinematografice mondiale. Anul acesta, ceremonia a avut loc pe 27 martie 2022, într-o atmosferă de așteptare și excitație. Într-un an marcat de diverse probleme sociale, inclusiv pandemia COVID-19, industria cinematografică a încercat să revină la normalitate, iar Oscarurile au fost un simbol al acestei renașteri.

Printre cele mai așteptate filme nominalizate s-au numărat „CODA”, „The Power of the Dog” și „Belfast”, toate având teme profunde și relevante pentru societatea contemporană. De asemenea, gala a fost un moment în care s-a pus accentul pe diversitate și incluziune, având în vedere că „CODA”, un film despre o familie de surzi, a câștigat premiul pentru cel mai bun film, devenind primul astfel de film produs pentru o platformă de streaming (Apple TV+).

Incidentul Will Smith și Impactul Său

Incidentul în care Will Smith l-a lovit pe Chris Rock a devenit rapid subiect de discuție în întreaga lume. Totul a început cu o glumă referitoare la alopecia suferită de Jada Pinkett Smith, soția lui Will Smith. Deși inițial Smith a râs, acesta a decis să reacționeze violent, ceea ce a generat o reacție de șoc nu doar în sală, ci și în fața televizoarelor din întreaga lume. Această acțiune a stârnit controverse majore, întrebându-se dacă violența poate fi justificată în numele apărării demnității personale sau a familiei.

Reacțiile au fost variate. Unii au condamnat comportamentul lui Smith, considerând că a stricat un moment de celebrare al artei cinematografice. Alții, însă, au văzut în gestul său o formă de apărare a soției sale, un simbol al protecției față de atacurile umilitoare. Această dualitate a generat discuții intense despre ceea ce este acceptabil în societate, în special în contextul unei ceremonii care ar trebui să celebreze excelența artistică.

Câștigătorii Premiilor Oscar 2022

În ciuda incidentului, premiile au fost decernate, iar lista câștigătorilor a inclus nume și filme de referință. „CODA” a fost desemnat cel mai bun film, având o poveste emoționantă despre familie și perseverență, care a rezonat cu publicul. În plus, filmul a primit și premiul pentru cel mai bun scenariu adaptat și pentru cel mai bun actor în rol secundar, Troy Kotsur, primul actor surd care a primit un Oscar.

Jane Campion a câștigat premiul pentru cea mai bună regie cu „The Power of the Dog”, un film care a captat atenția criticilor și a publicului deopotrivă, având teme complexe legate de masculinitate și vulnerabilitate. De asemenea, Jessica Chastain a fost premiată pentru cea mai bună actriță în rol principal, interpretând-o pe Tammy Faye Bakker în „The Eyes of Tammy Faye”, un rol care a scos la iveală nu doar talentul ei actoricesc, ci și o poveste profund umană.

Implicarea Socială și Culturala a Premiilor Oscar

Premiile Oscar nu sunt doar o celebrare a realizărilor cinematografice, ci și un moment în care se discută despre probleme sociale relevante. Anul acesta, multe dintre filmele nominalizate au abordat subiecte precum identitatea, familia și provocările cu care se confruntă diverse comunități. De exemplu, „CODA” a adus în prim-plan viața unei tinere care navighează între dorințele personale și responsabilitățile față de familia ei surdă, un concept rar abordat în cinema.

Pe lângă aceasta, discursurile de acceptare au inclus mesaje puternice despre empatie, solidaritate și lupta împotriva prejudecăților. Aceste momente sunt esențiale pentru a încuraja discuții despre diversitate și incluziune în industria cinematografică, un domeniu adesea criticat pentru lipsa reprezentării adecvate.

Reacțiile și Criticile după Gala

După incidentul cu Will Smith, reacțiile au fost variate. Mulți fani ai cinematografiei au fost dezamăgiți de comportamentul său, considerându-l inacceptabil. Pe rețelele sociale, discuțiile s-au intensificat, iar hashtag-uri precum #WillSmith a devenit viral, generând un val de comentarii, atât pro, cât și contra. De asemenea, organizații și figuri publice din diverse domenii au condamnat violența, subliniind că, indiferent de circumstanțe, agresiunea nu este o soluție.

Academia a decis să investigheze incidentul, iar Will Smith a fost supus unei interdicții de zece ani la evenimentele Oscar, o decizie care a stârnit controverse suplimentare. Unii au considerat că sancțiunea este prea severă, în timp ce alții au susținut că este un mesaj important pentru a sublinia faptul că violența nu este tolerată în societate.

Concluzii și Perspective Viitoare

Gala Premiilor Oscar 2022 va rămâne în istorie nu doar pentru câștigătorii săi, ci și pentru controversele care au marcat evenimentul. Ieșirea lui Will Smith a pus în discuție nu doar valorile și normele sociale, ci și modul în care industria cinematografică răspunde la provocările contemporane. Pe termen lung, este de așteptat ca acest incident să influențeze modul în care evenimentele de acest tip sunt organizate și percepute, punând accent pe un comportament mai responsabil din partea tuturor participanților.

În final, este esențial ca Premiile Oscar să continue să fie un simbol al excelenței în cinematografie, dar și un loc unde se pot dezbate teme sociale importante, iar incidentul din 2022 să servească ca un memento despre importanța respectului și a empatiei în fața provocărilor cu care ne confruntăm ca societate.

Publicat de Alexandru Damian in Ştiri
Comenteaza! »

Becky Hill lansează piesa „Personally”, pe care a inclus-o pe albumul „Only Honest On The Weekend”.

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Muzică, Ştiri, Video
Comenteaza! »

Paul Rucker, artistul multidisciplinar și TED Fellow, dezvăluie moștenirea rasismului sistemic din Statele Unite. Un colecționar de artefacte legate de istoria sclaviei, de la fierul pentru însemnat și cătușe până la cărți poștale înfățișând linșări, Rucker nu a reușit să găsească o robă Ku Klux Klan nedeteriorată pentru colecția sa, așa că a început să-și facă una el însuși. Rezultatul: îmbrăcăminte izbitoare în țesături netradiționale precum pânza kente, camuflaj și mătase care confruntă normalizarea rasismului sistemic din SUA. „Dacă noi, ca popor, ne uităm la aceste obiecte și ne dăm seama că fac parte din istoria noastră, putem găsi o cale de a nu ne mai lăsa influențați de ele”, spune Rucker. (Această discurs conține imagini grafice.)

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video
Comenteaza! »

Recenta controversă de la Teatrul Național București, unde spectatorilor li s-a distribuit un ziar cu mesaje naționaliste, a stârnit un val de reacții și a dus la deschiderea unei anchete interne. Incidentul a avut loc înaintea unui spectacol al lui Dan Puric, o figură proeminentă în peisajul cultural românesc, dar și un susținător vocal al unor ideologii controversate. Această situație ridică întrebări fundamentale despre rolul culturii în societate, despre responsabilitatea instituțiilor culturale și despre impactul pe care astfel de acțiuni îl au asupra percepției publicului asupra artei și identității naționale.

Contextul incidentului

Incidentul a avut loc în data de 27 martie 2022, în cadrul unui spectacol dedicat Zilei Mondiale a Teatrului. Înainte de începerea acestuia, spectatorii au găsit pe scaunele lor un ziar intitulat Certitudinea, care conținea articole cu conținut naționalist și mesaje controversate. Actrița Ada Galeș și criticul de teatru Iulia Popovici au fost printre primii care au semnalat acest incident, stârnind o reacție imediată din partea Ministerului Culturii, condus de Lucian Romașcanu.

Ministrul Culturii a declarat că va iniția o anchetă internă la Teatrul Național București și că va depune o plângere la poliție pentru distribuirea neautorizată de materiale. Această primă reacție a fost binevenită, având în vedere gravitatea incidentului, dar a ridicat și întrebări despre responsabilitatea conducerii instituției și despre modul în care mesajele naționaliste au reușit să ajungă în incinta TNB.

Profilul ziarului Certitudinea

Ziarul Certitudinea se prezintă ca un proiect cultural dedicat promovării „demnității de a fi român”. Cu toate acestea, conținutul său a fost adesea criticat pentru răspândirea unor teorii conspiraționiste și pentru promovarea unor ideologii extremiste. Publicația include articole care susțin o viziune naționalistă îngustă și care se opun valorilor europene fundamentale.

Printre colaboratorii ziarului se numără personalități cunoscute, inclusiv Dan Puric, care este și figura centrală a spectacolului în cadrul căruia a avut loc incidentul. Această asociere subliniază complexitatea relației dintre cultură și politică în România contemporană, unde figurele artistice pot deveni vectori ai unor ideologii controversate.

Reacțiile din partea comunității culturale

Reacțiile la incidentul de la TNB nu au întârziat să apară, iar comunitatea artistică a fost divizată. În timp ce unii au condamnat distribuirea ziarului, alții au subliniat că incidentul reflectă o problemă mai profundă în societatea românească: conflictul dintre valorile europene și naționalismul extrem. Ada Galeș a declarat pe rețelele sociale: „Cum e posibil ca într-o instituție EUROPEANĂ să se facă propagandă anti-UE și legionară?” Această întrebare a fost un apel la reflecție asupra direcției în care se îndreaptă cultura română.

Criticul de teatru Iulia Popovici a adus în discuție și responsabilitatea conducerii TNB, îndoindu-se de afirmațiile ministrului că nimeni din conducere nu ar fi fost informat despre distribuirea ziarului. Aceasta a subliniat o posibilă complicitate sau o neglijență în rândul celor care își asumă responsabilitatea pentru buna funcționare a instituției.

Implicațiile pe termen lung

Incidentul de la TNB are implicații profunde asupra peisajului cultural din România. Într-o societate din ce în ce mai polarizată, astfel de evenimente pot duce la o deteriorare a încrederii publicului în instituțiile culturale, percepute ca fiind influențate de ideologii extremiste. De asemenea, poate genera o formă de autocenzură în rândul artiștilor, care ar putea evita subiectele sensibile pentru a nu fi asociați cu mesaje naționaliste sau extremiste.

Pe termen lung, o astfel de situație ar putea duce la o fragmentare a comunității artistice, unde artiștii și instituțiile se aliniază fie pe latura naționalistă, fie pe cea progresistă. Această divizare poate afecta nu doar creativitatea și colaborarea, ci și capacitatea societății de a dezbate teme importante într-un mod constructiv și inclusiv.

Perspectivele experților

Experții în cultură și sociologie subliniază că incidentul de la TNB este un exemplu clar al tensiunilor existente în societatea românească. Dr. Andrei Radu, sociolog specializat în cultura română, afirmă că „acest incident nu este izolat, ci face parte dintr-o tendință mai largă de reîntoarcere la naționalism în Europa”. El consideră că teatrul, ca formă de artă, ar trebui să fie un spațiu de dezbatere și nu de propagandă.

Pe de altă parte, artistul Dan Puric, care este o figură polarizantă, a fost apărat de unii susținători care consideră că arta nu ar trebui să fie limitată de politici sau ideologii. Această dezbatere este esențială pentru înțelegerea rolului artei în societate și a responsabilității pe care o au artiștii în fața publicului.

Impactul asupra cetățenilor

Impactul incidentului de la TNB se resimte nu doar în rândul comunității artistice, ci și în rândul cetățenilor. Publicul se află în fața unei dileme: cum să își exprime aprecierea pentru artă fără a susține ideologii care contravin valorilor europene. Această situație poate duce la o alienare a spectatorilor, care se pot simți nevoiți să aleagă între a susține cultura română și a se distanța de mesaje extremiste.

În plus, evenimentele de acest tip pot influența percepția tinerelor generații asupra identității naționale. Este esențial ca educația culturală să fie orientată spre promovarea diversității și a toleranței, pentru a preveni răspândirea unor ideologii periculoase.

Concluzie: Calea de urmat

Controversa de la Teatrul Național București subliniază nevoia urgentă de a regândi rolul instituțiilor culturale și de a promova un dialog deschis și constructiv în societate. Este esențial ca artiștii, criticii și publicul să colaboreze pentru a crea un mediu favorabil artei și culturii, care să respingă extremismul și să promoveze valori universale. Doar prin educație, dezbatere și implicare putem asigura un viitor cultural sănătos și diversificat.

Publicat de Alexandru Damian in Ştiri
Comenteaza! »

Recent, Ministerul Culturii din România a făcut un gest semnificativ prin achiziționarea a cinci manuscrise rare ale unor personalități de marcă ale culturii românești, Emil Cioran și Mircea Eliade. Aceste manuscrise, care poartă cu ele nu doar cuvinte scrise, ci și o parte din istoria intelectuală a țării, sunt acum parte din patrimoniul național, un pas esențial în păstrarea și promovarea valorilor culturale românești. Achiziția a fost realizată de la casa de licitații Historic, iar acest eveniment ridică întrebări despre semnificația culturală și impactul pe termen lung asupra identității naționale.

Contextul achiziției și importanța manuscriselor

Achiziția celor cinci manuscrise a fost realizată după ce Ministerul Culturii a fost informat de casa de licitații Historic cu privire la scoaterea lor la vânzare. Manuscrisele au fost clasificate ca bunuri de patrimoniu, ceea ce le oferă o valoare deosebită din punct de vedere cultural și istoric. Acest demers subliniază importanța protejării patrimoniului cultural, în special în contextul în care multe lucrări de artă și literatură riscă să fie pierdute sau să ajungă în mâinile colecționarilor privați, inaccesibile publicului larg.

Ministerul Culturii a subliniat că, după o evaluare atentă, cele cinci manuscrise au fost considerate de către experți ca având „certă valoare științifică”. Acest aspect este esențial, deoarece reflectă nu doar valoarea estetică a lucrărilor, ci și relevanța lor în domeniul studiului filosofic, literar și cultural. Manuscrisele lui Cioran și Eliade sunt o parte integrantă a patrimoniului intelectual românesc și, prin urmare, necesită o protecție specială.

Despre manuscrisele achiziționate

Printre cele cinci manuscrise achiziționate se numără lucrări semnificative, cum ar fi „Aveux et anathemes”, un manuscris de 154 de pagini scris de Emil Cioran în 1986, care reprezintă o introspecție profundă asupra condiției umane. Cioran, cunoscut pentru stilul său filozofic pesimist și profund reflexiv, a influențat gândirea modernă românească și internațională. Manuscrisul este un exemplu elocvent al gândirii sale, oferind cititorilor o privire în universul său mental și artistic.

De asemenea, manuscrisul „Note pentru 1935-1936” al lui Mircea Eliade, care cuprinde schițele pentru cursul „Problema răului în filosofia indiană”, iese în evidență prin relevanța sa în studiul filosofiei și religiei. Eliade a fost un pionier al studiului comparat al religiilor și a adus contribuții semnificative în înțelegerea spiritualității orientale. Aceste note nu doar că reflectă procesul său creativ, dar și evoluția gândirii sale pe parcursul anilor.

Impactul asupra cercetării și educației

Achiziția acestor manuscrise va avea un impact semnificativ asupra cercetării academice și educației în România. Manuscrisele vor fi păstrate în custodia Bibliotecii Naționale a României, ceea ce le va face accesibile nu doar cercetătorilor, ci și publicului larg. Acest lucru este crucial pentru promovarea educației culturale și pentru stimularea interesului tinerelor generații față de literatura și filosofia română.

Accesibilitatea acestor lucrări rare poate inspira studenți, cercetători și iubitori ai literaturii să exploreze mai în profunzime contribuțiile lui Cioran și Eliade la gândirea contemporană. În plus, aceste manuscrise pot fi integrate în programele educaționale, oferind o resursă valoroasă pentru studii universitare și cercetări postuniversitare.

Reacții și perspective ale experților

Reacțiile la această achiziție au fost în general pozitive, experți în domeniul culturii și literaturii subliniind importanța protejării patrimoniului cultural național. Unii critici și academicieni au evidențiat că, deși achiziția este un pas pozitiv, este esențial ca Ministerul Culturii să continue să investească și să promoveze astfel de inițiative, având în vedere că patrimoniul cultural al României este expus la riscuri constante.

Prof. Dr. Ion Popescu, expert în istoria literară, a declarat că „achiziția acestor manuscrise este o dovadă a angajamentului statului român față de valorile culturale. Este esențial ca tinerii să învețe despre aceste figuri importante ale literaturii române și să aibă acces la lucrări care le pot influența gândirea”. Această opinie reflectă un sentiment mai larg printre specialiști, care subliniază nevoia de a încuraja cercetarea și educația culturală în rândul tinerelor generații.

Implicarea Ministerului Culturii în protejarea patrimoniului

Acest demers al Ministerului Culturii este parte dintr-o strategie mai amplă de protejare a patrimoniului cultural național. Ministerul a declarat că va continua să colaboreze cu casele de licitații și cu experți în domeniu pentru a identifica și achiziționa lucrări de artă și literatură valoroase. Acest lucru este esențial în contextul în care multe manuscrise și opere de artă sunt vândute la prețuri exorbitante, iar accesibilitatea acestora devine din ce în ce mai limitată.

În plus, Ministerul Culturii își propune să dezvolte programe educaționale care să integreze aceste lucrări în curriculumurile școlilor și universităților, asigurând astfel o mai bună cunoaștere a patrimoniului cultural. Această inițiativă ar putea contribui nu doar la educarea tinerilor, ci și la creșterea conștientizării asupra importanței protejării patrimoniului cultural.

Perspectivele viitoare pentru patrimoniul cultural românesc

Achiziția celor cinci manuscrise este un pas important în direcția protejării patrimoniului cultural românesc, dar este doar începutul. În viitor, este esențial ca statul să continue să investească în promovarea și protejarea culturii românești, având în vedere că aceasta este un element fundamental al identității naționale. Colaborarea cu instituții internaționale și implicarea comunității în inițiativele culturale pot îmbunătăți vizibilitatea și aprecierea culturii românești pe plan global.

De asemenea, este important ca tinerii să fie încurajați să se implice în conservarea patrimoniului cultural, prin programe de voluntariat și inițiative educaționale. Aceasta nu doar că va asigura continuitatea valorilor culturale, ci va și stimula o generație de tineri care să respecte și să aprecieze bogăția culturii românești.

Concluzie

Achiziția celor cinci manuscrise ale lui Cioran și Eliade de către Ministerul Culturii reprezintă nu doar o victorie pentru patrimoniul cultural românesc, ci și un demers esențial pentru educarea viitoarelor generații. Prin protejarea și promovarea acestor lucrări, România își reafirmă angajamentul față de valorile culturale și identitatea națională. Este imperativ ca statul, instituțiile culturale și societatea civilă să colaboreze în continuare pentru a asigura păstrarea și aprecierea acestui patrimoniu inestimabil.

Publicat de Alexandru Damian in Ştiri
Comenteaza! »