Soldaţii care au pierdut membre în serviciile armatei poartă o luptă zilnică de neimaginat pentru majoritatea dintre noi. La TEDMED, Dean Kamen vorbește despre oamenii şi poveştile profunde care au motivat munca de a le da înapoi acestor oameni părți din viaţa lor cu ajutorul braţelor prostetice remarcabile al căror design l-a conceput.
Editura Humanitas Fiction aşteaptă publicul la Librăria Humanitas de la Cişmigiu miercuri, 7 iunie 2017, ora 19:00, la lansarea volumului „Vecin cu viaţa. Poezia ortonimă. 1911–1935” de Fernando Pessoa, recent apărut în seria de autor dedicată scriitorului portughez. La eveniment vorbesc Dinu Flămând, poet şi traducătorul acestui volum, şi Ioan Stanomir, scriitor. Actriţa Oana Pellea, invitata specială a întâlnirii, citeşte din poezia lui Fernando Pessoa. Moderatorul serii este Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.
Luna martie 2017 a însemnat pentru trupa Holograf lansarea unui single, „Dă-mi iubirea ta” şi mega-concertul „Vedere de la Costineşti”, ce a avut loc la Sala Palatului. Din setlist-ul concertului nu au lipsit numeroase hituri lansate de către trupă, noul single, dar şi momente inedite alături de membri din formulele anterioare ale trupei, precum Gabriel Cotabiţă, Mihai Pocorschi, Nuţu Olteanu.
Rob Hopkins ne amintește că rezervele de petrol pe care se bazează civilizația noastră se termină încet-încet. El propune o soluție unică pentru această problemă — Tranziția, în care ne pregătim pentru o civilizație fără petrol și fără articole de lux pentru a dezvolta sisteme și comunități care nu depind deloc de combustibili fosili.
Haralambie Talpă, „biv-vel-vornic de Țara-de-Giosu”, zice de Kostăkelu, nepotul lui Alecu-Vodă, că a scris „două cărți de ghidușii”, și, cu părere de rău pentru pierderea acelor scrieri, adaogă această înțeleaptă băgare de seamă: „atâtea cărți s-au păstrat din vechime, multe făcute de oameni proști, ca alți proști să se minuneze, și toate numai de jale scriu, ce dacă s-au găsit și un om de duh a scriere, să se veselească și strănepoții, au trebuit să se irosească”.
Însă, zicem noi, multor scrieri ce, lungă vreme, s-au socotit pierdute, învățații cu aprigă cercetare au izbutit să le dea de urmă; și foarte tare rugăm pe Alexandru Teodoreanu, editorul și adnotatorul mult prețiosului „Hronic al lui Vălătuc”, nu cumva să se lase de a le căuta cu neobosită râvnă pe acele ale lui Kostăkelu, încredințați fiind că istețimea firească, cea cu prisos dovedită, a acestui editor nu va lipsi de a-l pune oricând pe căile cele bune. Pân-atunci, să ne bucurăm de ce avem de față.
Lui Alexandru Teodoreanu i-a venit gândul să scrie povestiri humoristice în limbă și în ton vechi românesc. Acest gând e nou în literatura noastră, și această noutate se dovedește a fi valoare serioasă, rod firesc al unui talent energic afirmat.