Emile Zola, La Paradisul Femeilor
Octave Mouret înnebuneşte femeile de dorinţă. Marele său magazin parizian, La Paradisul femeilor, este o adevărată desfătare a simţurilor. Ţesăturile se amestecă între ele, uimitoare, delicate, din fai sau mătase. Octave Mouret vinde, prin tehnici revoluţionare, tot ceea ce o femeie poate cumpăra în 1883. Succesul este imens. Acest bazar devine o catastrofă pentru cartier, micul comerţ moare, speculaţiile imobiliare se înmulţesc, iar personalul trăieşte o viaţă de infern.
Denise pătrunde în acest vulcan, fără resurse, dar tenace. Zola face din tânăra fată şi din puternicul său patron îndrăgostit de ea simbolul modernismului şi al crizelor pe care acesta le generează. Zola descrie mecanismele comerţului: dorinţa, posesia, tentaţia, cumpărarea compulsivă, iar victima negustoriei cu plăceri este întotdeauna femeia. Descrierea etalărilor de stofe şi de dantele creează o atmosferă de alcov, unde aceste materiale se îmbină perfect între ele, cu unicul scop de a înrobi trupul femeii.