Cum putem spune povești despre omenire și natură, în vremuri în care planeta noastră arde? Romanciera Elif Shafak ne invită să ascultăm copacii, a căror experiență a timpului, statornicie și nepermanență este complet diferită de a noastră. „Ascunse în povestea lor sunt trecutul și viitorul omenirii”, spune ea.
„De la demagogii populiști vom învăța că democrația este indispensabilă”, spune romanciera Elif Șafak. „De la izolaționiști vom învăța nevoia de solidaritate globală. Și de la tribaliști vom învăța frumusețea cosmopolitismului.” Fiind de origine turcă, Șafak a resimțit în mod direct devastarea provocată de pierderea diversității și cunoaște puterea revoluționară a pluralității ca răspuns la adresa autoritarismului. În acest discurs pasionat și personal ne reamintește că în politică, emoții și în identitatea noastră nu există dualitate. „Nu trebuie să rămânem absolut niciodată tăcuți de teama complexității”, spune Șafak.
Noaptea Literaturii Europene revine la București miercuri, 29 mai 2013 – prima zi a Salonului Internațional de Carte Bookfest 2013 – cu un traseu inedit. 13 parteneri – institute culturale şi ambasade – îi invită pe iubitorii de literatură în 13 spații atipice, unde vor avea șansa de a se întâlni cu textele unor autori europeni clasici și contemporani. Fragmentele vor fi citite de actori, autori, jurnalişti şi alte personalităţi publice.
Când ascultăm poveşti ne îmbogăţim imaginaţia; când le spunem, depăşim graniţele culturale, acceptăm diferite experienţe, simţim ceea ce simt şi alţii. Elif Shafak porneşte de la această idee simplă pentru a argumenta că ficţiunea poate învinge politica identităţii.
Din această săptămână, cel mai recent şi mai controversat roman al scriitoarei turce Elif Shafak, „Bastarda Istanbulului”, se poate achiziţiona din librăriile de la noi.
Orhan Pamuk o consideră cea mai bună scriitoare de origine turcă din ultimii ani, iar „The Economist” o numeşte „demna lui rivală”. Asemănările dintre cei doi merg însă şi mai departe. Acelaşi avocat turc de extremă dreaptă, Kemal Kerincsiz, i-a dat în judecată pe amândoi. Pe Pamuk, pentru că i-a declarat unui jurnalist elveţian că „30.000 de kurzi şi un milion de armeni au fost ucişi pe aceste pământuri, dar nimeni în afară de mine nu îndrăzneşte să vorbească despre asta”. În schimb, Shafak a fost pusă sub acuzatţie pentru „ofensă la adresa identităţii turce”, dar nu una proferată de ea, ci de personajele ei armene din „Bastarda Istanbulului” (recent tradus şi publicat de Editura Polirom). Acestea pretind că milioane de conaţionali au fost masacraţi de turci, care apoi au negat totul cu bună ştiinţă. Însă în toamna lui 2006, anul apariţiei romanului, Shafak a fost achitată din lipsă de probe.