Când investitoarea Natalie Fratto decide ce fondator de start-up va sprijini, ea nu se uită doar la inteligență sau la carismă; pe ea o interesează adaptabilitatea. În acest discurs profund, Fratto ne împărtășește trei moduri prin care ne putem măsura „coeficientul de adaptabilitate” – și ne explică de ce abilitatea noastră de a răspunde la schimbare este atât de importantă.
În Africa sub-sahariană, întreruperile de curent, slaba penetrare tehnologică, internetul lent și spitalele cu personal insuficient sabotează sistemele de sănătate. Pentru a face progrese în problemele acestea în Malawi, membrul TED Soyapi Mumba și echipa sa au creat un nou sistem de la zero – de la programul care alimentează informațiile electronice despre sănătate până la infrastructura care îl susține. În prezentarea aceasta rapidă și încrezătoare, Mumba povestește în ce fel o gândire pricepută la toate poate să folosească la reorganizarea unui sistem de sănătate într-un mediu cu puține resurse.
Duminică, 1 februarie 2014, de la ora 11:30, Librăria Humanitas de la Cişmigiu găzduieşte lansarea volumului „Din filigrane şi surâsuri. Portrete suprapuse” de Ion Valjan, o ediţie îngrijită de Micaela Gulea. La eveniment participă Ioana Pârvulescu, Micaela Gulea, Vlad Russo şi Victor Rebengiuc.
Atunci când balonul dotcom s-a spart, proprietarul de hoteluri Chip Conley a pornit în căutarea unui model de afaceri bazat pe fericire. Din prietenia veche cu un angajat şi în înţelepciunea unui rege budist el a aflat că succesul vine din ceea ce iei în calcul.
Kevin Surace sugereazǎ sǎ regândim materialele de construcţii – precum eternul gipscarton – pentru a reduce uriaşa amprentǎ CO2 generatǎ de producţia acestora şi construirea clǎdirilor. El ne prezintǎ EcoRock, un gipscarton curat, reciclabil şi eficient energetic, creat de echipa lui de la Serious Materials.
Fragmente din capitolul “Shakespeare – centrul canonului” al cărţii “Canonul occidental. Cărţile şi Şcoala Epocilor” de Harold Bloom, apărută la Grupul Editorial Art, Bucureşti, 2007, în traducerea Deliei Ungureanu:
„Shakespeare şi Dante se află în centrul canonului pentru că ei îi depăşesc pe toţi ceilalţi scriitori prin acuitatea cognitivă, forţa lingvistică şi puterea de invenţie. S-ar putea ca aceste trei înzestrări să se contopească într-o pasiune ontologică, adică o capacitate de a se bucura sau, cum spunea Blake în Proverbs of Hell (Proverbele iadului): ‘Exuberanţa înseamnă frumuseţe’. Energiile sociale există în fiecare epocă, dar ele nu pot compune piese, poeme sau naraţiuni. Forţa creatoare este un dar individual, prezent în orice epocă, dar încurajat în mare măsură de anumite contexte, mişcări naţionale, pe care le vom studia doar pe segmente, pentru că unitatea unei epoci mari este, de obicei, o iluzie. A fost Shakespeare un accident?”