Sheikha Al Mayassa, o protectoare a artiştilor, povestitorilor şi creatorilor de film din Qatar, vorbeşte despre felul în care arta şi cultura creează identitatea unei ţări – şi permit fiecărei ţări să îşi arate indentitatea unică întregii lumi. După cum spune ea: „Nu vrem să fim toţi la fel, dar vrem să ne înţelegem unii pe alţii.”
Pe măsură ce progresul tehnologic şi globalizarea ne duc fulgerător înspre un nou viitor înglobat, Ian Goldin ne avertizează că nu toţi oamenii beneficiază de el în mod egal. Dar, spune el, dacă putem recunoaşte acest pericol, am putea încă să înţelegem posibilitatea unei vieţi îmbunătăţite pentru toată lumea.
Tehnologia avansează în salturi uriașe… la fel și inegalitatea socială, zice scriitoarea Chrystia Freeland. Într-un discurs împătimit, ea cartează apariția unei noi clase de plutocrați (cei extrem de puternici pentru că sunt extrem de bogați), sugerând că globalizarea și noile tehnologii de fapt alimentează și nu anulează prăpastia veniturilor globale, Freeland expune trei probleme ce rezultă din plutocrație… și ne dă o fărâmă de speranță.
Economia (ştiinţa deprimantă) străluceşte într-adevăr în acest discurs optimist, în care economistul Alex Tabarrok argumentează că comerţul liber şi globalizarea formează lumea noastră odată divizată într-o comunitate de partajare de idei, mai sănătoasă, fericită şi prosperă decât predicţiile oricui.
Festivalul Naţional de Epigramă “Cât e Buzăul de mare”, ediţia a XI-a, a început la 7 mai 2010, ora 17:00, în Sala de consiliu a Primăriei Buzău, situată într-o clădire monumentală, dată în folosinţă încă din anul 1903, în prezenţa epigramiştilor buzoieni şi a invitaţilor din ţară şi de peste Prut.