Marți, 8 iunie 2021, de la ora 18:00, în Sala Majestic a Teatrului Odeon, are loc, în prezenţa autorului, lansarea romanului „Ludi” de Alexander Hausvater, publicat de Editura Integral. Invitaţi la eveniment sunt Varujan Vosganian și Ioan Cristescu. Participă actorii Angela Ioan, Elvira Deatcu și Marius Stănescu.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Lansarea celui de-al doilea volum al trilogiei „O istorie mondială a comunismului” – „Victimele” are loc joi, 21 noiembrie 2019, de la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu și când autorul se află în dialog cu Ioan Stanomir și Gabriel Liiceanu, inclusiv despre volumul „Negaționismul de stânga„.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC) prezintă miercuri, 10 aprilie 2019, de la ora 19:30, la Sala Studio a Teatrului Odeon spectacolul „Clasa noastră” de Tadeusz Słobodzianek în regia conf. univ. dr. Mihaela Sîrbu, mișcarea scenică de lect.univ.dr. Andreea Duță și scenografia semnată de Inocențiu Ieremia (an III, licență Scenografie). Din distribuție fac parte Ecaterina Elena Lupu/ Marina Podgoreanu, Diana Rotaru/ Loredana Vlăduț, Alina Florescu/ Ioana Nimigean, Alexandru Munteanu, Sami Al-Tawel, Alexandru Mirea/ Vlad Brumaru (anul I, master Actorie), Denis Imbrescu, Andrei Stăncescu/ Robert Topor, Ștefan Bălan, Tudor Cucu-Dumitrescu/ Theodor Șoptelea (anul II, licență Actorie). Coordonatorii clasei sunt conf.univ.dr. Mihaela Sîrbu și lect.univ.dr. Adriana Titieni.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Editura Humanitas Fiction așteaptă publicul miercuri, 23 ianuarie 2019, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o seară dedicată scriitorului Nikos Kazantzakis și lansării romanului „Grădina de piatră„, tradus în limba română de Alexandra Medrea-Danciu și apărut în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu. Cartea este prezentată de Elena Lazăr, traducătoare, editor și specialist în literatură greacă contemporană, Luminița Bălan, traducătoare, profesor universitar și directorul Institutul Confucius, Universitatea din Bucureşti și Simona Preda, critic literar. Moderatorul întâlnirii este Raluca Popescu, redactor-șef al Editurii Humanitas Fiction.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
După o ședere de o zi și o noapte, plecând de la Mânăstirea Dintr-un Lemn și vizitând în treacăt un alt schit de maici, ce se cheamă Surpatele sosirăm pe la amiază la mănăstirea Bistrița. Barbu Craiovescu, banul Craiovei, și fratele său, vornicul Pârvu, începură zidirea acestei biserici în timpul domniei lui Mihnea cel Rău, la anul 1512. Dar siliți de cruzimile lui, ei fugiră în Turcia, și abia o putură isprăvi, după întoarcerea lor, când cu oștirea adunată de peste Olt goniră pe tiran.
Surpatele se despart de Mănăstirea Dintr-un Lemn numai printr-o gârliță; acest schit, așezat pe-un deal și ocolit de un crâng, s-a clădit pe la anul 1591, de către Ștefan al II-lea Surdu, fratele lui Mihai Viteazul, prinț blând, dar necapabil și din marele număr de domnitori neînsemnați care slujesc numai drept date cronologice la repedele curs al întâmplărilor omenești.
Banul Barbu, vrăjmaș neîmpăcat al tuturor prinților ce se alegeau fără voia lui, goni asemenea și pe Vlad al VIII-lea, care se orânduise domn de Înalta Poartă, dar în sfârșit fu și el ucis de un capiciu-bassa turc ce venise în țară sub cuvânt ca să-l așeze pe tron. La anul 1524, luând domnia Radu al VII-lea, care se afla poprit la Constantinopol, făcu ban al Craiovei pe vornicul Pârvu, fratele Barbului, și după dânsul Moise I-i îi dete de soție pe sora sa, vrând să aibă mai de aproape puternica familie a Pârvuleștilor, care era groaza mai multor prinți; dar rudenia aceasta nu fu destulă ca să sprijinească pe Moise împotriva furtunii ce cruzimea lui ridicase asupră-i, și banul Pârvu dimpreună cu Moise căzură în bătălia care acesta avu cu Vlad IX, orânduitul din partea Porții. Amândoi frații Pârvulești, cum și Moise-vodă, sunt îngropați în biserica Bistriței. Pârvuleștii sunt și zugrăviți în costum boieresc, anteriu și giubea, meși cu papuci, și la cap legătura turcească.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Înainte de toate să deslușim acest titlu. Vroind să scriem câteva articole asupra literaturii noastre contemporane, asupra celor mai talentați reprezentanți ai ei, am chibzuit cu ce cuvânt am putea caracteriza mai bine epoca noastră literară, care e trăsătura caracteristică prin care această literatură se deosebește de cea care a precedat-o și de cea care, probabil, o va urma? Cum să numim curentul nostru literar? Socoteam să-i zicem pesimist; însă, deși în multe privințe potrivit pentru a caracteriza literatura noastră contemporană, acest termen este prea îngust, după înțelesul ce-i dau unii, și prea larg, prea general, după alții.
Unii ar fi vrut să înțeleagă sub numirea de pesimism numai forma care s-a manifestat mai cu seamă la germani în veacul nostru, primind formularea științifică, ajungând sistem filozofic. Înțelegându-l astfel, pesimiști n-ar fi decât Schopenhauer, Hartmann, Leopardi și urmașii lor; pesimismul nu ar fi decât un fenomen al veacului nostru, care în trecut nu s-a arătat decât în India, cu Budha și budismul
Alții înțeleg prin pesimism o boală care bântuie toate rasele, toate civilizațiile, o boală care este tot așa de veche ca și omenirea și care a bântuit cu mai multă tărie acolo unde împrejurările sociale îi erau mai prielnice. Împrejurări sociale anormale, reaua alcătuire a vieții unui ins, anomalii sociologice (înțelegând sub sociologie fiziologia societății) ori anomalii fiziologice, iată pricinile pesimismului. Și fiindcă n-a fost încă societate în care să nu bântuie asemenea anomalii, în care să nu fie asemenea pricini, n-a fost nici o societate pe care pesimismul să nu o fi amărât cu fierea sa.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
