Emile Gebhart, de la Academia Franceză, fost profesor la Sorbona, scria în ziarul L’Opinion, din 28 martie 1908, următoarele:

„Un fait demeurera, pour les Francais, jusqu’a la fin des temps, incontestable, je dirais meme parole d’Evangile, s’il ne s’agissait d’Ernest Renan et de l’un des gestes les plus significatifs de sa legende. Tant que la memoire des hommes retiendra le nom et la souvenir du grand virtuose, il sera clairement etabli, par son propre temoignage consigne a la Revue des Deux Mondes, qu’en mettant le pied sur l’Acropole d’Athenes, l’ancien sulpicien fut pris comme d’eblouissement, recut un choc analogue a celui qui fit tomber Saint-Paul sur le chemin de Damas et prononca, en l’honneur d’Athena (on l’appelait alors Athene), cette priere, ou cette litanie, glorification de la Raison pure, de la Sagesse et de la Beaute… Toutes les occasions sont bonnes pour rendre aux candides auditeurs ou lectures la Priere sur l’Acropole. On la lut en musique a la statue meme de Renan, a Treguier. L’autre jour, a propos du grand Italien Carducci, mon confrere M. Richepin la rappela aux personnes qui n’y pensaient point. On oublie trop le demi-aveu de Renan, le papier (jauni, si je ne me trompe), retrouve longtemps apres et portant la Priere redigee, toute palpitante encore, au retour a l’Hotel d’Angleterre, rue d’Eole (detail ignore de ces messieurs). On ne reflechit pas assez a la figure meme de cet acte de foi paienne et rationaliste, oeuvre laborieuse d’erudition, plus semblable a la docte compilation d’une Encyclopedie allemande qu’a un elan spontane et naif de mysticisme. Je vois encore, en notre bibliotheque de l’Ecole Francaise d’Athenes ou Renan venait travailler a son gre, les monuments de philologie germanique d’ou il etait si facile de tirer le tresor d’attributs theologiques ou metaphysiques ou esthetiques d’Athena…”.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
Comenteaza! »

Romfilatelia introduce în circulație vineri, 23 septembrie 2022, o emisiune dedicată împlinirii a 150 de ani de la înființarea unui simbol al capitalei țării, intitulată „Gara de Nord, 150 de ani”.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Dan Costinas in Ştiri
Comenteaza! »

Centrul Național de Cultură a Romilor-Romano Kher și Muzeul Național al Țăranului Român organizează, între 13 iulie și 7 august 2022, expoziția de pictură „Gelem, Gelem, Samudaripen”, realizată într-o manieră instalativă de artistul Eugen Raportoru, în sala Tancred Bănățeanu. Expoziția este curatoriată de Cătălina Olteanu și coordonată de Ilina Schileru, cu un text de Anda Petrache.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Dan Costinas in Ştiri
Comenteaza! »

Muzeul Național al Țăranului Român aşteaptă publicul miercuri, 3 noimebrie 2021, de la ora 18:00, la Sala Noua Galerie, la vernisajul expoziţiei in memoriam Juliana Frabitius Dancu, „Fereastra de la parter”. Curatorul expoziţiei este scenografa Sanda Mitache.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Miercuri, 27 ianuarie 2021, ora 19:30, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, publicul este invitat să vizioneze lansarea volumului „Auschwitz, ultima stație. Povestea mea din lagăr. 1943-1945″ de Eddy de Wind, o mărturie tulburătoare din iadul de sârmă ghimpată, singura carte scrisă la Auschwitz încă din timpul războiului, recuperată după aproape 75 de ani de la prima ediție și aflată în curs de apariție în peste 30 de țări. Este una dintre cele mai importante cărți care apar în prima jumătate a anului 2021 în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu, traducerea din neerlandeză fiind semnată de Alexa Stoicescu. La întâlnire participă Felicia Waldman, conferențiar universitar la Facultatea de Litere, Universitatea din București, coordonator al Centrului de Studii Ebraice, Cristian Pătrășconiu și Marian Voicu, scriitori și jurnaliști, și Vlad Stroescu, psihiatru. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

Arheologul digital Chance Coughenour folosește fotografii – fotografiile tale – pentru recuperarea obiectelor antice pierdute datorită dezastrelor naturale sau războaielor. După colectarea din surse publice a fotografiilor monumentelor distruse, muzeelor și obiectelor istorice, Coughenour folosește fotogrametria pentru a le recrea 3D, conservând memoria patrimoniului nostru cultural comun, uman. Află mai multe despre cum și tu poți ajuta la comemorarea și păstrarea istoriei pierdute.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video
Comenteaza! »