Vanessa Ruiz ne ia într-o călătorie ilustrată în arta anatomiei umane de-a lungul secolelor, împărtășindu-ne imagini captivante care aduc la viață această știință vizuală și artiștii contemporani inspirați de ea. „Arta anatomică are puterea de a răzbi dincolo de paginile manualului de medicină”, spune ea, „conectându-ne sinele cu corpul prin intermediul artei.”
1 voturi
Încarc...Ca și scriitorii generației Beat, care au compus opera lor prin fragmentarea și reasamblarea părților de text, pictorul Jean-Michel Basquiat a utilizat tehnici asemănătoare pentru a-și combina materialele. Introducând anatomie despicată, scene istorice reimaginate și cranii, el a dat un scop nou experiențelor din prezent și istoriei artei, redefinindu-le într-un limbaj vizual inventiv. Jordana Moore Saggese explorează arta haotică și prolifică a lui Basquiat. Lecție de Jordana Moore Saggese, regie de Héloïse Dorsan Rachet.
fără voturiÎncarc...Librăria Humanitas de la Cișmigiu găzduiește sâmbătă, 28 septembrie 2019, de la ora 17:00, o dezbatere pornind de la volumul „Suntem îndeajuns de inteligenți pentru a înțelege inteligența animalelor?„, cea mai recentă carte a etologului Franz de Waal, publicată în colecția de știință a Editurii Humanitas, în traducerea lui Carmen Strungaru. Specialiștii invitați la dezbatere sunt: conf. Carmen Strungaru, etolog, departamentul de Anatomie, Fiziologie animală și Biofizică, Facultatea de Biologie, Universitatea din București, prof. Mircea Flonta, cu contribuții în domeniile filozofia biologiei, filozofia științei și teoria cunoașterii, Facultatea de Filozofie, Universitatea din București, prof. Radu J. Bogdan, profesor de filozofia minții și științe cognitive la Tulane University, profesor invitat și directorul programului de master în științe cognitive Open Mind, Universitatea din București, și Doru Căstăian, profesor de filozofie și autor. Dezbaterea este moderată de Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Scriitorii francezi clasici ne par adeseori, nouă modernilor, atât de expliciți, încât ne dau impresia că n-au deloc nevoie să fie explicați. Oamenii aceia se arată cu deosebire îngrijiți să se explice singuri. Cu băgare de seamă, ei își enunță judecățile, își definesc sentimentele, își demonstrează intențiile. Pe cât se poate, în grupuri de idei simetric dispuse, care uneori par a fi exact numărate, ca niște cifre frumoase trecute la condică pentru a fi adunate în josul feței, ori egal tăiată de pendulul neînduraților alexandrini, vorbirea clasică tinde oarecum la o simplicitate ultraelementară, la claritatea primară a propozițiilor rânduite cu didactică scumpătate în cărțile de citire. Și atât de mult pomenesc clasicii aceștia ei înșiși, direct, de claritate, simplicitate și rațională înțelegere, încât ne ispitesc a crede că pricepem și noi lucrurile de care vorbesc ei fără nici o silință, așa după cum ei se arată că înțeleg fără rest orice lucru de care mintea lor se atinge. Dar nu este în firea gândirii noastre de astăzi să creadă atât de simplu în perfecta realizare a vreunei clarități oarecare.
Tocmai plecând de la impresia aceasta inițială, noi ajungem a simți curiozitățile speciale ale literaturii de care vorbim, și acea renumită claritate însăși devine pentru noi problemă.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Prieteni din liceu, sfârșeam anul al doilea de facultate. Ceata noastră era un amestec de la Drept, de la Științe și de la Litere. Unii, trecând examenele de Drept, urmau cursurile de la Științele fizice; alții, distingându-se la Matematici, răsfoiau tomurile lui Mourlon, ca să susție, cu mai multă învierșunare, că Dreptul nu este o știință.
„Trubadurul” – cum îl porecliserăm noi – trecuse examenele de latinește și de grecește. Dezgustat de literatura veche, aruncând pe Leopardi supt cuvânt că prea e trist, purta în buzunarul unei haine măslinii poeziile lui Giusti și urma la anatomie și fiziologie cu o patimă nefirească și cu o scârbă ascunsă.
De cum începea luna lui mai, pentru noi încetau cursurile academice.
Continuare »
3 voturiÎncarc...În perioada 25-31 iulie 2016, Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română (ANF), în parteneriat cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), organizează, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforiei nr. 2), evenimentul „Săptămâna filmului românesc despre Marele Război”. Proiecţiile de filme din cadrul retrospectivei sunt însoţite de expoziţia de fotografii „Pe urmele eroilor din Primul Război Mondial”, oferită de ONCE şi găzduită în foaierul Cinematecii Eforie. Expoziţia ilustrează cele mai reprezentative cimitire şi monumente de război, de pe teritoriul României, dedicate militarilor români care au căzut la datorie pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
