Fiind romancier, Daniel Suarez creează povestiri distopice despre viitor. Dar, pe scena TEDGlobal ne vorbește despre un scenariu real, despre care ar trebui să știm cu toții mai multe: apariția armelor robotice autonome. Dronele și armele automate și uneltele de spionaj cu inteligență artificială, ar putea răpi decizia de a crea un război din mâinile oamenilor.
Un număr alarmant de veterani din Statele Unite recurg la sinucidere. Sugerând noi căi de prioritizare a asistenței pentru sănătatea psihică în cadrul armatei, reprezentantul veteranilor, Charles P. Smith, vorbește despre un plan bazat pe date care poate ajuta la prevenirea sinuciderilor și asigurarea asistenței necesare militarilor înainte de misiune, în timpul misiunii și după aceasta.
Cunoaşteţi pe cineva care se luptă cu anxietatea, depresia sau gânduri de suicid, dar îi este prea ruşine să vorbească despre asta? Jeremy Forbes a văzut ce se întâmplă şi şi-a asumat misiunea de a învăţa oamenii cum să inițieze o conversație despre asta. În această expunere personală, Forbes împărtăşeşte modul în care a reuşit să ajute bărbaţii din comunitatea sa, să vorbească despre lucrurile cu care se confruntă aceștia. „Noi toţi putem lupta să protejăm viaţa” spune el.
Nu vǎ mai stresaţi din cauza cancerului, gripei aviare sau virusului HIV. Bolile cardiovasculare omoară mai mulţi oameni decât toate celelalte împreună – şi în mare se poate preveni. Dr. Dean Ornish ne explică modul în care ne putem salva vieţile prin modificarea felului în care mâncăm.
În mijlocul unei minunate grădini se înălța o tufă de trandafiri plină de flori, iar în cea mai frumoasă floare trăia un spiriduș atât de mic încât nici cea mai ageră privire a unui om nu îl putea zări. Era la fel de drăguț și chipeș ca și un copil , și era înzestrat cu aripi care i se întindeau de la umeri până la picioare.
În spatele fiecărei petale a trandafirului, el avea câte un mic dormitor cu un pătuț ca de puf. Cât de parfumate erau camerele sale, și cât de transparenți și strălucitori erau pereții acestora, căci ei erau făcuți cu toții din petalele roze ale trandafirului!
Cât era ziua de lungă, spiridușul zburda sub razele calde ale soarelui și zbura din floare in floare, dansa printre aripile multicolore ale fluturașilor sau măsura cu pasul cât de lungă putea fi frunza unei plante. Pentru că, vedeți voi, frunza unei flori cuprindea pentru el tot atâtea drumuri și șosele cât o întreagă țară. Se putea întâmpla ca o astfel de călătorie să nu se sfârșească nici măcar până la apusul soarelui!
Într-un mic studiu critic e foarte greu a vorbi despre o chestie însemnată; sunt neajunsuri fatale care țin de marginile restrânse ale unui articol. Foarte des se întâmplă să nu fii înțeles așa cum ai fi dorit, pentru că n-ai avut destul spațiu pentru a-ți explica gândirile în toată întinderea lor. De altmintrelea nu numai sriitorul și spațiul restrâns al unui articol sunt de vină, ci de multe ori și nebăgarea de seamă a cititorului. Toate acestea împreună sunt pricina pentru care articolul meu Decepționismul… din volumul întâi a fost de mulți înțeles foarte greșit.
Așa, spre pildă, dl Petrașcu, într-un studiu critic asupra lui Eminescu, zice următoarele: „La noi, dl Gherea Dobrogheanu crede cu siguranță că pricina acestui decepționism, cum îl numește domnia sa, ar sta în disproporția dintre făgăduințele mari și actele mici ale revoluției noastre de la 1848. Spiritele au fost exaltate mai întâi de vorbe, în urmă desiluzionate de fapte, și astăzi ele respiră în această deziluzie.” Ceea ce pot zice cu siguranță e că dl Petrașcu nu m-a priceput, poate din cauza mea. În orice caz pentru mine pricina hotărâtoare a decepționismului ori pesimismului e alta. În articolul meu Decepționismul etc. am formulat în căteva rânduri părerea mea asupra cauzei ori cauzelor pesimismului. Și aceste rânduri, pentru mai mare siguranță, le-am subliniat. Iată-le: „Pricina decepționismului nostru, a decepționismului poeților noștri, obârșia lui, sunt anomaliile societății burgheze. Pricina boalei veacului e starea patologică a civilizațiunii burgheze”.