Într-un secol (să-i zicem XXI, doar ca să aibă un nume, de fapt îi puteți spune cum vreți, îl puteți numerota, după voie, de la dreapta spre stânga, de jos în sus sau viceversa) în care nu foarte mulți se mai preocupă astăzi de viitorul global pe termen mediu și lung, ce valoare funcțională mai pot avea cumpătarea, prudența, moderația, chibzuiala, cumințenia și multe alte substantive pe care le putem reuni sub numele generic de înțelepciune?
Pe 25 octombrie 2020, personalități de renume din lumea din artei și a muzicii clasice se reunesc în campania „România are nevoie de artă”, inițiată de Fundația Regală Margareta a României pentru a mobiliza fondurile necesare susținerii programului național Tinere Talente. România pierde în fiecare an zeci de tineri talentați, muzicieni și artiști vizuali, care nu au șansa să-și dezvolte și manifeste talentul. Publicul poate dona prin SMS cu textul ARTA la 8864, sprijinind astfel, cu 4 Euro lunar, bursele Tinere Talente.
La vârsta de 21 de ani, Simone de Beauvoir a devenit cea mai tânără persoană care a dat examenele de filozofie de la cea mai respectată universitate din Franța. Dar îndată ce și-a însușit regulile filozofiei, și-a dorit să le încalce. Dorința ei de a explora lumea fizică pe deplin îi va modela viața și într-un final, îi va inspira noi filozofii radicale. Iseult Gillespie explorează viața revoluționarului gânditor.
Era pe vremuri un împărat căruia așa de mult îi plăcea să fie bine îmbrăcat și să aibă mereu haine noi încât își dădea toți banii numai pe îmbrăcăminte.
Nu se îngrijea deloc de oștire, la teatru nu se ducea și nu-i plăcea să se plimbe prin pădure decât doar ca să-și arate hainele cele noi. Avea un rând de straie pentru fiecare ceas al zilei și așa cum se spune despre un rege că se sfătuiește cu miniștrii, despre el mereu se spunea că „se îmbracă”, asta fiind îndeletnicirea lui de fiecare clipă.
Orașul era plin de viață. Veneau o mulțime de străini și odată au venit și doi pehlivani care se dădeau drept țesători și spuneau că știu să facă o stofă frumoasă cum nu se mai afla alta. Nu numai că culorile și desenele erau frumoase, dar ei ziceau că hainele făcute din această stofă aveau și o însușire minunată, și anume că toți cei care nu erau potriviți pentru slujba pe care o îndeplineau și toți cei care erau proști de dădeau în gropi nu puteau să le vadă.
Nu e o exagerare vorbind de „aviațiunea la noi”. Franța și statele civilizate din apus, au făcut neasemănat mai mult decât țara noastră, pe tărâmul aviațiunei. Dar dacă facem o comparație cât de vagă între cultura, împrejurările și mijloacele tehnice ale altor popoare și starea de lucruri de la noi, putem spune cu oarecare mândrie, că nu suntem tocmai cei din urmă, măcar din punctul de vedere al aviațiunei. Nu trebuie să uităm, și simt o mare mulțumire sufletească aducându-mi-o aminte, că cel dintâi aviator care s-a ridicat cu propriile lui mijloace de la pământ, a fost un român, Traian Vuia! De la primul zbor al lui Vuia, au trecut mulți ani, și de-atunci aviațiunea a făcut progrese imense. Astăzi zeci și sute de piloți străbat văzduhul; mai toate centrele mari își au aerodromurile lor; tipurile de aparate se înmulțesc și se îmbunătățesc pe zi ce trece; o întreagă industrie de aeroplane s-a născut și face eforturi neobosite, ca să puie la îndemâna oamenilor aripile, care vor cuceri cerul. În fața emulației acesteia universale, nici noi nu stăm cu mâinile încrucișate. Dacă în alte domenii românii s-au mulțumit să ia totul de-a gata de la străini, dacă au profitat de toată munca și de toate descoperirile țărilor mai civilizate, dacă au importat aproape totul, de pildă: drumul de fier, telegrafe, telefoane, automobile etc. fără să îmbunătățească cu propriile lor invenții invențiile străine, cel puțin în domeniul aviației au adus, și se pare că vor aduce, ceva din munca și din inteligența lor. Au trecut numai doi-trei ani de la cele dintâi zboruri mai reușite, și astăzi avem în țară o sumă de oameni de știință și de energie, care s-au devotat cu trup și suflet celui mai vechi și mai nobil vis al omenirii: aripelor de zburat.
Maia Mălăncuș, câștigătoarea primului sezon Vocea Romaniei Junior, după colaborarea cu Adda pentru single-ul „Vreau să zbor”, lansează a doua sa piesă, „Noi nu plecăm de aici” și a revenit în studioul mentorului ei, Marius Moga, pentru această a doua piesă.
Încarc...
