Romfilatelia introduce în circulație, vineri, 3 septembrie 2021, o nouă emisiune de mărci poștale dedicată tezaurului arhitectonic urban al României: „Orașele României, Târgu Mureș”.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Romfilatelia continuă seria tematicilor filatelice dedicate costumelor populare, prin emisiunea de mărci poștale „Port popular de nuntă (II)”, care intră în circulație joi, 24 septembrie 2020. În cadrul acestei tematici, sunt prezentate costume populare de nuntă, în pereche, din zonele folclorice Maramureș, Muscel, Arad și Vâlcea.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Piesele de vestimentație regală au pasionat dintotdeauna atât publicul, cât și colecționarii. Romfilatelia continuă seria mărcilor poștale dedicate acestei tematici, prin emisiunea „Uniformele regalității (III). Reginele României”, care intră în circulație marți, 15 septembrie 2020.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Romfilatelia continuă seria tematicilor filatelice dedicate costumelor populare, prin emisiunea de mărci poștale „Port popular de nuntă (I)”, care intră în circulație miercuri, 24 iunie 2020, disponibilă în magazinele Romfilatelia din țară și online. În cadrul primei părți dedicate acestei tematici, sunt prezentate costume populare de nuntă, în pereche, din zonele Bucovina, Oaș, Vlașca și Banat.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Continuând seria emisiunilor filatelice dedicate relațiilor diplomatice și cu ocazia aniversării relațiilor bilaterale dintre România și Regatul Thailandei, stabilite la data de 1 iunie 1973, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea comună de mărci poștale „România-Thailanda, 45 de ani de relații diplomatice”, având tematica Costume populare tradiționale. Noua emisiune este disponibilă începând de joi, 31 mai 2018, în magazinele Romfilatelia.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

„Maupassant a înnebunit fiindcă nu credea în Dumnezeu. Acest nenorocit se îndepărtase absolut, se înstrăinase complet de divinitate.” Așa scriau pe vremuri oameni evlavioși și gingași la suflet. Astăzi s-ar zice poate, de exemplu: Maupassant s-a prăpădit de răul pesimismului, fiindcă n-a putut ajunge la o „concepție unitară de viață”. În amândouă formulele ni se prezintă, cum lesne se poate vedea, același punct de vedere nobil, cum se zice, și sublim. Eu cred că față de păreri ca aceste, mai mult pioase și binecrescute decât inteligente, n-a fost rău că în anii din urmă s-a stăruit cu oarecare băgare de seamă, și fără fraze, asupra bolii lui Maupassant. Cititorului cu educație nu-i strică să audă, chiar și mai des, că nimeni nu poate înnebuni, de-a binelea și fără hiperbolă, numai din desperare metafizică. Iar pentru istoricii literari și biografi este mai de folos, cred, să consulte câteodată psihiatria decât să se încânte cu nu-știu-ce-uri solemne, de o eleganță intelectuală foarte îndoielnică.

Pe istoricii literari îi găsesc, în general, puțin dispuși să admită o puternică influență a bolii asupra producției lui Maupassant. Obișnuit este să se dea o prelungită admirație incomparabilei sale obiectivități, și se acordă numai că, în operele din urmă, apare un caracter oarecare sentimental și duios; ori încă poate: că boala i-a sporit pesimismul. Psihiatrul Wilhelm Lange, care ne-a dat o patografie a lui Hölderlin, excelentă chiar și în părțile curat literare, scrie în studiul său critic asupra psihozei lui Maupassant : „În nuvela Le Horla se aude imbecilitatea paralitică”. Iar mai departe: „Pe când schița fantastică Sur l’eau, din 1881, este încă solid compusă, simplu și lucid scrisă, bucata intitulată Lui, din 1884, cuprinde repetări și interjecții directe ale autorului. În Horla (1887), și încă mai mult în Qui sait (1890), repetările, întrebările, suspensiile se acumulează; iar repetarea, cu evidentă satisfacție, a acelorași cuvinte cu greu găsite ne aduce aminte de perseverențele verbale ale oamenilor beți”.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
Comenteaza! »