Muzeul Național al Țăranului Român are plăcerea de a invita publicul la o nouă expoziție a artistului Eugen Raportoru, „Răpirea din Serai”, vineri, 6 august 2021, la ora 17:00, la Sala Tancred Bănăţeanu, expoziția fiind curatoriată de Ilina Schileru. Explorând, mai nou, mediul instalației pe lângă cel al picturii, datorită căreia este cunoscut publicului larg, Eugen Raportoru ne invită să pătrundem într-un spațiu imersiv pornind de la tema carpetei, un simbol cultural asociat universului kitsch, dar căruia artistul îi conferă valențe noi, prin transpunerea subiectelor carpetelor de largă utilitate, până în anii ’90, în pictură pe pânză.
Pe noul single, „Distorted Light Beam”, co-scris și coprodus de Bastille împreună cu Ryan Tedder, alături de colaboratorul de lungă durată al trupei, Mark Crew, formația britanică multi-premiată reflectă asupra modului în care ne schimbăm cu toții și a modurilor în care ne pot manipula realitățile pentru a se potrivi unei narațiuni care ni se potrivește mai bine. Spune-i distop, utop sau, pur și simplu, numește-l viitor… Acesta nu este un cântec care stă la judecată atât de mult încât să recunoască schimbarea paradigmatică care are loc. „Când visez, pot face orice”, cântă Dan, „Când visez diseară, pot merge oriunde… Când visez diseară, pot fi oricine …”
Marți, 8 iunie 2021, de la ora 18:00, în Sala Majestic a Teatrului Odeon, are loc, în prezenţa autorului, lansarea romanului „Ludi” de Alexander Hausvater, publicat de Editura Integral. Invitaţi la eveniment sunt Varujan Vosganian și Ioan Cristescu. Participă actorii Angela Ioan, Elvira Deatcu și Marius Stănescu.
Vineri, 26 februarie 2021, ora 19:30, cu prilejul apariției cărții „Iubire, semne și minuni. 10 povestiri” și a reeditării volumului „Jurnalul unei iubiri imposibile”, semnate de Kaya de Vos, publicul este inviat să vizioneze dialogul dintre autoare și scriitoarea Tatiana Niculescu.
Teatrul Odeon deschide stagiunea estivală din Parcul Regele Mihai I al României (Parcul Herăstrău) cu speranța și din dorința de a fi în continuare alături de publicul pasionat de teatru în aceste timpuri delicate prin care trece întreaga omenire. Astfel, joi, 3 septembrie 2020, ora 20:00, pe scena Teatrului de Vară din Herăstrău se joacă spectacolul „Pescărușul” de A.P. Cehov, în regia lui Andrei și Andreea Grosu și scenografia semnată de Vladimir Turturica. Din distribuție fac parte: Alina Berzunțeanu, Marius Damian, Dan Bădărău, Nicoleta Lefter, Laurențiu Lazăr, Elvira Deatcu, Florina Gleznea, Mihai Smarandache, Gelu Nițu și Cezar Antal.
Emile Gebhart, de la Academia Franceză, fost profesor la Sorbona, scria în ziarul L’Opinion, din 28 martie 1908, următoarele:
„Un fait demeurera, pour les Francais, jusqu’a la fin des temps, incontestable, je dirais meme parole d’Evangile, s’il ne s’agissait d’Ernest Renan et de l’un des gestes les plus significatifs de sa legende. Tant que la memoire des hommes retiendra le nom et la souvenir du grand virtuose, il sera clairement etabli, par son propre temoignage consigne a la Revue des Deux Mondes, qu’en mettant le pied sur l’Acropole d’Athenes, l’ancien sulpicien fut pris comme d’eblouissement, recut un choc analogue a celui qui fit tomber Saint-Paul sur le chemin de Damas et prononca, en l’honneur d’Athena (on l’appelait alors Athene), cette priere, ou cette litanie, glorification de la Raison pure, de la Sagesse et de la Beaute… Toutes les occasions sont bonnes pour rendre aux candides auditeurs ou lectures la Priere sur l’Acropole. On la lut en musique a la statue meme de Renan, a Treguier. L’autre jour, a propos du grand Italien Carducci, mon confrere M. Richepin la rappela aux personnes qui n’y pensaient point. On oublie trop le demi-aveu de Renan, le papier (jauni, si je ne me trompe), retrouve longtemps apres et portant la Priere redigee, toute palpitante encore, au retour a l’Hotel d’Angleterre, rue d’Eole (detail ignore de ces messieurs). On ne reflechit pas assez a la figure meme de cet acte de foi paienne et rationaliste, oeuvre laborieuse d’erudition, plus semblable a la docte compilation d’une Encyclopedie allemande qu’a un elan spontane et naif de mysticisme. Je vois encore, en notre bibliotheque de l’Ecole Francaise d’Athenes ou Renan venait travailler a son gre, les monuments de philologie germanique d’ou il etait si facile de tirer le tresor d’attributs theologiques ou metaphysiques ou esthetiques d’Athena…”.
Încarc...
Ludi-Odeon-1.jpeg” alt=”” width=”640″ class=”centered” />
