Ruşinea este o epidemie de care nimeni nu vorbeşte, secretul din spatele multor forme de comportament deviat. Brené Brown, a cărei prelegere precedentă a devenit virală, explorează ceea ce se poate întâmpla când oamenii se confruntă cu ruşinea lor. Umorul, umanitatea şi vulnerabilitatea ei strălucesc prin fiecare cuvânt.
fără voturi
Încarc...Editura Humanitas așteaptă pe cei interesați marți, 6 noiembrie 2018, de la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea cărții „Orice om îi este teamă. Un partid, doi ani și trei premieri” de Radu Paraschivescu. La eveniment participă, alături de autor, Oana Pellea, Dacian Cioloș și Cătălin Striblea.
Continuare »
1 voturiÎncarc...În serialul dramatic „Pompierii din Chicago” („Chicago Fire„), Taylor Kinney este Kelly Severide, un locotenent cu atitudine şi aparent imperturbabil, care se luptă cu proprii demoni. Pe micul ecran, Taylor Kinney a apărut în numeroase seriale, printre care: „Trauma” (serial NBC în care a avut un rol secundar), „Jurnalele vampirilor” (în care a fost Mason Lockwood), episodul-pilot al serialului „A Mann’s World” (creat de Michael Patrick King, cu Don Johnson), „Breakout Kings”, „Castle”, „Fără ruşine”, „Jane şi Maura: Detectivi în Boston”, „Cititorii de oase” şi „CSI: New York – Criminaliştii”. A apărut şi în filmul TV „Five”, proiect produs de Jennifer Aniston, Demi Moore şi Alicia Keyes, şi a putut fi văzut în serialul online „Dating Rules From My Future Self”. Pe marele ecran, a jucat în „Misiunea: 00.30 A.M.” (de Kathryn Bigelow), filmul independent „Least Among Saints” (de Marty Papazian) şi scurtmetrajul „Prodigal” (cu Kenneth Branaugh).
Continuare »
fără voturiÎncarc...Creat de producătorul executiv Dick Wolf (cunoscut mai ales datorită serialului „Law & Order”), noul serial dramatic „Pompierii din Chicago” („Chicago Fire”) pătrunde în viețile cotidiene ale unei echipe de adevărați eroi, dedicați unei meserii nobile. Pentru pompierii, paramedicii și echipele de salvare de la Cazarma de Pompieri 51 din Chicago nu există slujbă mai stresantă, mai periculoasă, dar şi mai palpitantă. Primul sezon al producției are premiera în România la Diva, duminică, 12 octombrie 2014, cu două episoade difuzate începând de la ora 21:00. În fiecare duminică vor fi difuzate câte două episoade, de la ora 21:00.
Continuare »
fără voturiÎncarc...„Camera groazei” („The Keeper of Lost Causes” / „Kvinden i buret”) este un thriller psihologic scandinav, adaptat de scenaristul filmului „The Girl with a Dragon Tattoo”, după romanul best seller omonim scris de Jussi Adler-Olsen în 2007. În 2013 „Camera groazei” a fost pe locul 1 în box office-ul din Danemarca, iar din 29 august 2014 este distribuit şi pe ecranele românești.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Revista lunară de satiră şi umor „Haz de Necaz” publică, în numărul 14 din iunie 2001, pe o pătrime de pagină, următoarele precizări ale lui George Corbu:
Prietenia (nu doar literară) ce m-a legat de emeritul umorist şi epigramist Mircea Trifu (24.02.1922 – 20.06.1994) stă la originea a ceea ce avea să devină „Războiul (duelul) sutei de sonete”. În compania, ilustră, a mult talentatului coleg, am purtat cea mai paşnică bătălie de-a lungul primelor trei luni ale anului 1970. Cele 101 sonete scrise atunci – probabil, cel mai lung duel de acest gen din literatura română – au avut ca martori pe Tudor Muşatescu şi Mircea Pavelescu, iar ca arbitru pe Victor Eftimiu. Ele îmbracă astăzi haina tiparului, înainte ca vreun editor, în a cărei venire mai sper, să le ofere veşmântul aristocratic al unei cărţi, aşa cum, de altfel, şi-au dorit protagoniştii acestei confruntări ironico-umoristice.
Meritul esenţial în acest inedit încă fapt literar – din care antologia umorului liric îşi va recruta, poate, unele piese de rezistenţă (modestia este virtutea mediocrilor), revine strălucitului confrate Mircea Trifu care, lansând provocarea, a dat startul impresionantei competiţii.
Să mi se îngădue, până la împlinirea sorocului strângerii acestor creaţii într-un volum, a-i aduce încă şi încă, omagiul meu devotat incomparabilului Mircea Trifu, pentru strălucirea cu care a slujit decenii de-a rândul epigrama românească.
Nu este, cred, lipsit de interes să amintesc faptul că despre existenţa acestui virtual volum făcea referire însuşi Mircea Trifu, anunţându-l, printre cărţile în pregătire, pe clapeta copertei primului său volum („Epigrama”, Bucureşti, Editura LITERA, 1976).
Continuare »
2 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
