În zilele de 21 şi 25 octombrie 2022, de la ora 20:00, în arena (!) Sălii Studio a Teatrului Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti, are loc premiera spectacolului „Creatorul de teatru”, piesa unuia dintre cei mai importanți dramaturgi austrieci contemporani, Thomas Bernhard, în regia lui Alexandru Dabija, cu Marcel Iureș în rolul titular.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Iubitorii naturii au prilejul de a face cunoștință cu două specii de animale pe care extrem de puțini români au avut șansa de a le vedea: nurca europeană și dropia. În acest an, sub genericul „Europa 2021”, PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, a ales o tematică de mare actualitate: „Specii naționale pe cale de dispariție”. Astfel, Romfilatelia introduce în circulație, joi, 22 aprilie 2021, o emisiune de mărci poștale cu acest nume, emisiune alcătuită din două timbre, pe care sunt ilustrate două specii pe cale de dispariție din fauna României: nurca europeană (Mustela lutreola) și dropia (Otis tarda).
Continuare »
1 voturiÎncarc...În 1958, după ce a primit o scrisoare în care se descria moartea păsărilor cântătoare din cauza pesticidului cunoscut drept DDT, Rachel Carson a început o cercetare a abuzului de substanțe chimice și a daunelor lor asupra naturii. În 1962, ea a publicat concluziile sale în cartea „Primăvara silențioasă”, ce a stârnit imediat atât aprecieri cât și dezaprobări vehemente. Cum a reușit această biologă și scriitoare să provoace o asemenea polemică? Mark Lytle investighează acest caz.
fără voturiÎncarc...„Matilda și groparii” de Stela Giurgeanu, declarată Piesa anului 2018 la Gala Premiilor UNITER, are premiera oficială sâmbătă, 15 februarie 2020, la Sala Atelier, de la ora 20:00. Din distribuţie fac parte Amalia Ciolan/Liliana Hodorogea, Cesonia Postelnicu/Tania Popa, Erika Băieşu/Oana Constantinescu, Fulvia Folosea/Cristina Constantinescu, Lari Giorgescu/Dragoș Ionescu. Scenografia spectacolului este semnată de Gabi Albu.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Ploaia încetase și ultimele rămășițe de nouri se împrăștiaseră cu totul… Cu vestmintele ude și părul în dezordine, rătăcea în întunericul nopții căutând un lăcaș de adăpost…
Ajunse, fără să știe, lângă cripta învechită și roasă de vremuri a mânăstirii, de care, apropiindu-se mai cu atenție, o mirosi și o linse de vreo 56 ori în șir, fără să obțină nici un rezultat.
Contrariat, își scoase atunci spada și năvăli în curtea mânăstirii… Fu însă repede înduioșat de privirea blândă a unei găini ce îi ieșise întru întâmpinare și care, cu un gest timid, dar plin de caritate creștină, îl pofti să aștepte câteva momente în cancelarie… Calmat puțin câte puțin, apoi emoționat până la lacrimi și cuprins de fiorii pocăinței, renunță el pentru totdeauna la orice planuri de răzbunare și, după ce sărută găina pe frunte și o puse la păstrare în loc sigur, se apucă de mătură toate chiliile și le frecă scândurile cu moloz.
Continuare »
fără voturiÎncarc...De când soarta, românilor favorisitoare, au deschis căile pe care au a păși pentru a agiunge la scopul dorit a civilizațiii, mulți tineri, însuflețiți de o vrednică de laudă dorință, ostenesc în deosăbite ramuri, cu țintire a înavuți limba și ideile compatrioților. În unii să descopere talent, în alții numai buna plecare, în puțini fondosul cel clasic neapărat pentru nemerirea țintirii lor. Grăuntea, mai nainte de a putea fi sămănată, au costisit multă sudoare ostenitorului! Sfezile și controversele asupra formelor limbei sunt intempestive și însorb timpul prețios a acelor autori carii, cu însărcinarea traducerii din limbi străine, să par îndatoriți a aduce pe românie străine idiotizme și construcții, încât din asemene fabrici au început a naște bastarduri, pre carii totimea națiii necunoscând, nu le va putea priimi de ai săi fii adevărați. Fondosul limbei noastre, ce pe aiure să caută, să află în sfânta Scriptură, ce este de toți românii înțăleasă; această să se păstreze curată și întreagă, ca singura legătură ce unește încă pe românii despărțiți în staturi deosăbite, și cătră aceasta adaogă-să îmbunătățirile cerute, după un metod simplu și care s-ar cuveni a se legiui de un giudeț amfiction ce să poate închega din gramaticii români a Transilvaniii, a Țării Românești și a Moldovei. Doritori de a vedea așezată cultura neamului românesc pe trainice temeiuri, noi împărtășim aice portretul și însușirile omului literat, pe care să aibă totdeauna tinerii noștri de model întru a lor țintire.
Omul literat este acela a căruia meserie îl îndatorează a cultiva a sa minte spre a putea spori cunoștința altora. În această ambiție să mărginește toată a sa lucrare și interesul pe carile alți oameni împraștie preste deosăbite obiecte.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
