Muzeul Național al Țăranului Român aşteaptă publicul vineri, 11 martie 2022, de la ora 18:00, la deschiderea expoziției „MMXXII”, a artistului Gabriel Stoian, în spațiul MNȚRplusC, sub Cinema Muzeul Țăranului (Str. Monetăriei nr. 3). Expoziția este deschisă până la 30 aprilie 2022, Sala MNȚRplusC.
Continuare »
fără voturi
Încarc...„Gradul de încredere în pseudoştiinţă este direct proporţional cu gradul de neîncredere în ştiinţă.” E una dintre afirmațiile din noua carte a lui Alex Doppelgänger, publicată în colecția Știință a Editurii Humanitas, „Pământul este plat! Cum să ne ferim de capcanele pseudoştiinţei„. Participanții la dezbaterea de joi, 23 ianuarie 2020, care începe la ora 19:00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, au multe de spus despre subiectele care au produs valuri de pseudoștiință, uneori greu de contracarat, în spațiul public. La eveniment vorbesc, alături de Alex Doppelgänger, Ovidiu Covaciu, care a fondat cel mai mare grup pro-vaccinare de pe internetul românesc, și Cosmin Pojoranu, director de comunicare Funky Citizens. Discuția este moderată de Vasile Decu, jurnalist de știință.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Cei intersați sunt așteptați joi, 14 iunie 2018, la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre noul roman semnat de Nicole Krauss, „Pădurea întunecată„, bestseller Humanitas Fiction la Bookfest 2018. Publicat în colecția „Raftul Denisei” și tradus de Luana Schidu, „Pădurea întunecată” este considerat cel mai valoros roman a celebrei scriitoare americane. La dialogul moderat de Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction, iau parte criticii literari Tania Radu și Cosmin Ciotloș și jurnalistul Andrei Crăciun.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Acum doisprezece ani se împlinise un secol de la nașterea lui Flaubert. Frederic Masson, secretarul Academiei, om de bine și autor al multor volume asupra lui Napoleon, a refuzat să vie la serbare, fiindcă Flaubert a fost anarhist și a ponegrit familia franceză. O parte din presă a protestat atunci împotriva lui Masson, dar nimeni, mi se pare, n-a pomenit că acum patruzeci de ani familia franceză a fost apărată contra lui Flaubert de către un literat, obscur ce-i dreptul, Henri Laujol, sprijinit însă cu energică simpatie de Anatole France.
Pe atunci, France ținea mult la romanele lui Feuillet, se emoționa gingaș de lirica lui Coppee, și Gyp îi plăcea cu deliciu: nu era, prin urmare, deloc anarhist și se avea deci bine cu „familia franceză”. În urmă, ideile lui s-au întors, putem zice, pe dos. Familia, statul și multe alte lucruri sfinte – nu numai franceze, ci oricare – au fost tratate în cărțile lui cu un haz minunat și cu o lipsă de respect desăvârșit. „Evoluțiile” lui au, incontestabil, eleganța violenței. E adevărat nostim și drăcos când același om zice, despre același lucru, azi așa, mâine din contra. Inconsecvența are farmec ștrengăresc. Dar în exercitarea acestei cochetării cronice, France a pus uneori, parcă, un fanatism care strică jocul: de exemplu, atunci când se avea bine cu Feuillet, Gyp, Coppee, deci cu familia franceză, a tratat, de dragul acestei familii, cu prea accentuată înverșunare pe anarhistul Flaubert. Nu-i vorbă, el nu-i face atâta cinste ca Masson, încât să-l numească anarhist – un calificativ cu oarecare prestigiu atunci când se aplică intelectualilor – ci îi zice de-a dreptul: prost, Don Quichotte, paiață dizlocată, și la urmă, spre mângâiere, „ce pauvre grand ecrivain”. E destul de tare.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
„Le Terence de notre siecle”… Cu variații pe această formulă l-au petrecut admiratorii contemporani pe Moliere de la cele dintâi succese până după moarte. Prietenul Scipionilor se potrivea, desigur, mult mai bine cu idealul eleganței nobile, cu dogmele frumuseții binecrescute decât plebeul Plaut.
Prefața ediției din 1682 arată lămurit ce gândeau admiratorii actorului poet: „Tout le monde a regrette un homme si rare et le regrette encore tous les jours: mais particulierement les personnes qui ont du gout et de la delicatesse. On l’a nomme le Terence de son siecle; ce seul mot renferme toutes les louanges qu’on lui peut donner”… Să luăm seama: „du gout et de la delicatesse”, două din ingredientele indispensabile esteticii timpului sunt aici direct legate cu literatura comică, genul care, desigur, a rezistat mai tare tuturor delicateților.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Pe 16 decembrie 2015, în spaţiile Institutului Cultural Român din Berlin, are loc conferinţa „Manipularea politică în filmul românesc”, susţinută de către filmologul şi omul de presă Cristian Tudor Popescu. Evenimentul este organizat de către ICR Berlin, în colaborare cu Ambasada României la Berlin.
În contextul istoriei româneşti, europene şi universale în secolul XX, al curentelor ideologice în perioada Războiului Rece, pe de o parte, şi pe de altă parte al evoluţiei, până în prezent, a artei şi tehnicilor cinematografice, folosirea directă sau subliminală a propagandei în producţiile filmice a devenit o practică folosită la scară largă. Prezenţa propagandei se regăseşte, sub diferite forme, în numeroase producţii cinematografice româneşti şi străine, încă de la apariţia acestui gen de artă.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
