Înfloresc pomii, iar Soarele, Lumina Vieţii de pe mapamond, la toţi părinteşte ne zâmbeşte din cer. A sosit Primăvara mai devreme ca de obicei. Însă oamenii de pe Planeta Albastră, care acum devine tot mai Roşie, stau disperaţi, închişi în case. Şi totuşi, de la ferestre, o salută cu expresiunea tradiţională „Bine ai venit!”

Multe flori, lalele şi zambile, în sere şi pe câmpuri din Ţara Florilor şi de la noi s-au veştejit, neadmirate din cauza stării de urgenţă, deoarece chiar de la începutul anului 2020 întreaga lume, pe neprins de veste, a fost lovită de o mare nenorocire. Coronavirusul nechemat de nimeni e la putere. Namila coseşte zilnic fără nicio milă mii de vieţi omeneşti.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Mihai Cucereavii in Eseuri
Comenteaza! »

Teoria dezrădăcinaților lui Barrès nu e totdeauna adevărată. Cel tare, ori de unde ar pleca, fără a privi cu regret peste umăr casa părintească și orașul unde s-a născut, nu va pieri. Nu va pieri când ochii lui vor fi țintiți spre o stea călăuzitoare.

În monstruosul oraș, adevărat Babilon modern, spre care aventurieri și trubaduri, speculanți și hetaire se îndreaptă ca să-și caute norocul, mulți cad striviți, alunecând din ce în ce mai jos, când poate stând în locul lor de baștină ar fi putut fi elemente utile și ar fi fost la adăpostul nevoilor zilnice. Mediocritatea însă e menită oriunde să piară, dar din grămada asta de halucinați și căutători de himere, unii totuși ajung, și atunci strălucirea lor devine mondială. Parisul consacrează și dă aureola aleșilor care au stăruit pentru un ideal și nu și-au întors o clipă ochii de la steaua care i-a călăuzit spre dînsul.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Memorii
Comenteaza! »

I

D-a stânga Râului Doamnei, razna de satul Domnești, se vede o casă, albă ca laptele, cu ferestrele încondeiate cu roșu și albastru. Pervazurile ușei – curate ca un pahar; prispa din față – lipită cu pământ galben; pe creasta casei, d-o parte și de alta, scârție, la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ pe patru tălpoaie groase.

Ăst cămin fusese odinioară cu rost pe când trăia jupân Kivu. Fusese chiabur răposatul, dar biata Kivuleasă, rămasă singură, ca femeia, a luptat cu inima, iar nu cu gândul. S-a prăpădit cu firea, că Sultănica ajunsese fată mare.

Dar când e să-i meargă rău omului, pe orice-o pune mâna să sparge.

De câte ori n-o podideau lacrămile pe biata bătrână, privind acareturile mari, dar pline de sărăcie și de pustiu… Nu cerea de pomană… da’ și viața de azi până mâine viață e, or foc?

Doi juncănași, o vacă, doi cârlani, zece oi ș-un berbec e sărăcie lucie la o vatră de care alt’dată țineau opt perechi de boi ungurești, șase vaci cu ugerul cât căldarea, nouă cai iuți ș­o turmă de oi, ce umplea valea râului de behăit când coborau dinspre munte.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Povestiri
Comenteaza! »

La răspântia căilor singuratice, unde călătorul e minune și glasul omului poveste, o colibă, dusă pe jumătate în pământ, stă locului neclintită.

Stăpânul lumii e vântul, și aruncă, ca în bătătură la el, clăi de nori posomorâți peste întinsul cerului. Frunzele uscate scot sunete seci și, repezite în depărtări, se pierd spre roata pământului.

Noaptea învăluie tot ca într-o trâmbă de întuneric. Prin crăpăturile ușii licăresc fâșii de lumină, ce se mișcă, ca și când s-ar țese, schimbându-se între ele.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Povestiri
Comenteaza! »

Acum 70 de milioane de ani, teritoriul de azi al Țării Hațegului era parte dintr-o insulă tropicală din Oceanul Tethys-Pangeea, ce adăpostea o exotică asociație de animale preistorice. De-a lungul timpului, resturile acestor animale au fost conservate în rocile din zonă, cercetările arheologice aducând la lumină numeroase situri cu oase de crocodili, broaște țestoase, mamifere, reptile zburătoare sau păsări, precum și un număr mare de fosile de dinozauri pitici, ierbivori și carnivori, unici în lume. Romfilatelia te invită într-o călătorie imaginară prin fascinanta istorie a acestor animale preistorice și oferă publicului cel mai recent proiect al său, cu titlu omonim – „Animale preistorice”. Disponibilă spre vânzare începând de din 22 ianuarie 2016, emisiunea de mărci poștale prezintă animale preistorice ale căror fosile au fost descoperite în Țara Hațegului și care reprezintă elemente importante în constituirea unui Muzeu al Dinozaurilor din Transilvania, dar și a dezvoltării Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Ştiri
Comenteaza! »

Joi, 2 aprilie 2015, de la ora 17:00, la sediul Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38), are loc lansarea volumului „Basme pentru familia mea” de Petre Crăciun, publicat de Editura Zorio. Accesul la eveniment este liber.

Participă acad. Gheorghe Vlăduţescu, profesor de filozofie la Facultatea de Filozofie, Universitatea din Bucureşti, acad. Sabina Ispas, folclorist, Director al Institutului de Etnografie şi Folclor ”Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, scriitorul Victor Gh Stan, preşedintele Filialei pentru Copii şi Tineret – Uniunea Scriitorilor şi dr. Marian Nencescu, Institutul de Filosofie. Partipă şi ilustratorul volumului, artistul Anca Smărăndache.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »