De la dischete la unități de redare, fiecare metodă de stocare a datelor devine învechită. Cum ar fi dacă am putea găsi o modalitate de a stoca toate informațiile digitale ale lumii pentru totdeauna? Bioinformaticiana Dina Zielinski ne împărtășește știința din spatele unei soluții care există de câteva miliarde de ani: ADN-ul.
fără voturi
Încarc...Două surori fac același test ADN. Rezultatul arată că o soră este 10% franțuzoaică și cealaltă 0%. Ambele surori au aceiași părinți și aceiași strămoși. Așadar, cum poate una dintre ele să fie mai franțuzoaică decât cealaltă? Astfel de teste se bazează pe ADN pentru a ne oferi răspunsuri despre strămoși, dar ADN-ul nu ne poate spune chiar orice. Prosanta Chakrabarty explorează precizia unui astfel de test ADN.
fără voturiÎncarc...Cum funcționează exact genul? Nu este vorba doar despre cromozomii noștri, spune biologul Karissa Sanbonmatsu. Într-o discuție vizionară, ea împărtășește noile descoperiri din epigenetică, studiul emergent al modului în care activitatea ADN-ului se poate schimba permanent pe baza factorilor sociali, precum trauma sau dieta. Aflați cum experiențele de viață modelează modul în care se exprimă genele – și ce înseamnă asta pentru înțelegerea noastră despre gen.
fără voturiÎncarc...De la cel mai mic organism unicelular până la cele mai mari creaturi de pe Pământ, fiecare ființă vie e definită de genele sale. Datorită progreselor recente, oamenii de știință pot schimba trăsăturile fundamentale ale unui organism în timp record, folosind mijloace de modificare a genelor precum CRISPR. Dar cum a apărut această minune a medicinei și cum funcționează? Andrea M. Henle examinează știința din spatele acestei noi tehnologii.
fără voturiÎncarc...Într-o poveste a unei descoperiri științifice, biologul chimist David R. Liu împărtășește o descoperire: dezvoltarea în laboratorul său a editorilor de bază care pot rescrie ADN-ul. Acest pas crucial în editarea genomului duce promisiunea CRISPR la nivelul următor: dacă proteinele CRISPR sunt foarfeci moleculari programați să taie secvențe specifice de ADN, atunci editorii de bază sunt creioane, capabile să rescrie direct o literă ADN în alta. Aflați mai multe despre modul în care funcționează aceste mașinării moleculare – și despre potențialul lor de a trata sau chiar de a vindeca bolile genetice.
fără voturiÎncarc...De la înființarea sa în 1851, „New York Times” a publicat mii de necrologuri – pentru șefi de stat, celebrități, chiar și pentru inventatorul mâinii-păpușă. Dar doar un mic procent din acestea relatează viețile femeilor și ale oamenilor de culoare. În acest discurs profund, editorul „Times” Amy Padnani ne împărtășește povestea din spatele „Trecuți cu vederea”, proiectul pe care îl conduce pentru a recunoaște oamenii din istorie ale căror morți au fost ignorate – și îi readuce în atenția societății pe cei considerați importanți.
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies