Muzeul Național al Bucovinei și Casa Corpului Didactic „George Tofan” Suceava organizează, în perioada 28 – 29 mai 2021, cea de-a 8-a ediție a Festivalului literar internațional „Lectora”. Evenimentul are loc online.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Concursuri, Poezii, Ştiri
Comenteaza! »

Cel mai recent roman semnat de îndrăgitul scriitor rus Evgheni Vodolazkin, „Istoria Insulei„, apare la începutul lunii mai, în traducerea semnată de Adriana Liciu, în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

Pentru a onora aniversarea centenară a unui renumit Institut aflat sub egida Academiei Române, Romfilatelia introduce în circulație în data de joi, 18 iunie 2020, emisiunea de mărci poștale Institutul de Speologie „Emil Racoviță”, un secol de cercetare, disponibilă în magazinele Romfilatelia din țară și online.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Era vreme frumoasă. Era vară, holdele erau galbene, ovăzul verde, fânul era clădit în căpițe și cocostârcul se plimba pe câmp cu picioarele lui lungi și roșii și clămpănea pe egiptenește, fiindcă limba asta o învățase de la maică-sa.

De jur împrejurul ogoarelor și al pășunilor erau păduri mari și în mijlocul pădurilor heleșteie adânci. Ce frumos era pretutindeni! Pe locurile acestea era un conac vechi, înconjurat de șanțuri adânci; de la ziduri până la apă găseai tot bălării, așa de înalte, încât unui copil, stând în picioare printre ele, nu i s-ar fi văzut capul. Și erau așa de dese și de încâlcite, că te puteai rătăci prin ele ca-n pădure. În bălăriile acestea ședea o rață în cuibar și clocea; până să iasă puii, rața se plictisea grozav; nimeni nu venea să vadă ce mai face; celelalte rațe mai bine se plimbau pe apă decât să vie până aici sus, să se așeze sub un brusture și să stea de vorbă cu dânsa.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Poveşti
1 comentariu »

Editura Humanitas Fiction aşteaptă cititorii joi, 12 iulie 2018, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea romanului „Wabi-Sabi” al binecunoscutului scriitor spaniol Francesc Miralles. „Wabi-Sabi„, roman de arheologie sentimentală, care își transportă cititorii într-o Japonie senzuală, exotică, plină de contraste, este continuarea bestsellerului Humanitas Fiction „Iubire cu „i” mic”. La eveniment participă Tudora Șandru Mehedinți, traducătoarea romanului, Ana Barton, scriitoare, și Nona Rapotan, editor coordonator bookhub.ro. În partea a doua a evenimentului, conceptul de wabi-sabi, care ilustrează frumusețea lucrurilor imperfecte și efemere, este evidențiat printr-un atelier japonez coordonat de Șerban Georgescu, directorul Departamentului de Studii Asiatice din cadrul Universității Româno-Americane. Denisa Comănescu este moderatorul întâlnirii.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

Acum doisprezece ani se împlinise un secol de la nașterea lui Flaubert. Frederic Masson, secretarul Academiei, om de bine și autor al multor volume asupra lui Napoleon, a refuzat să vie la serbare, fiindcă Flaubert a fost anarhist și a ponegrit familia franceză. O parte din presă a protestat atunci împotriva lui Masson, dar nimeni, mi se pare, n-a pomenit că acum patruzeci de ani familia franceză a fost apărată contra lui Flaubert de către un literat, obscur ce-i dreptul, Henri Laujol, sprijinit însă cu energică simpatie de Anatole France.

Pe atunci, France ținea mult la romanele lui Feuillet, se emoționa gingaș de lirica lui Coppee, și Gyp îi plăcea cu deliciu: nu era, prin urmare, deloc anarhist și se avea deci bine cu „familia franceză”. În urmă, ideile lui s-au întors, putem zice, pe dos. Familia, statul și multe alte lucruri sfinte – nu numai franceze, ci oricare – au fost tratate în cărțile lui cu un haz minunat și cu o lipsă de respect desăvârșit. „Evoluțiile” lui au, incontestabil, eleganța violenței. E adevărat nostim și drăcos când același om zice, despre același lucru, azi așa, mâine din contra. Inconsecvența are farmec ștrengăresc. Dar în exercitarea acestei cochetării cronice, France a pus uneori, parcă, un fanatism care strică jocul: de exemplu, atunci când se avea bine cu Feuillet, Gyp, Coppee, deci cu familia franceză, a tratat, de dragul acestei familii, cu prea accentuată înverșunare pe anarhistul Flaubert. Nu-i vorbă, el nu-i face atâta cinste ca Masson, încât să-l numească anarhist – un calificativ cu oarecare prestigiu atunci când se aplică intelectualilor – ci îi zice de-a dreptul: prost, Don Quichotte, paiață dizlocată, și la urmă, spre mângâiere, „ce pauvre grand ecrivain”. E destul de tare.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
Comenteaza! »