Lady Robinson Bar (Insula femeilor)
Joi, 13 octombrie 2011, de la ora 18:30, pe scena Centrului Cultural „Eugen Ionescu” din Slatina are loc premiera spectacolului „Lady Robinson Bar (Insula femeilor)” – o comedie erotică spumoasă, semnată de dramaturgul Valeriu Butulescu, montată de trupa de teatru „Proart”, în regia lui Nicu Ioan Popa. Interpretează actorii: Maria Adriana Kaboub, Andreea Elena Bădeanu, Dana Mitru, Roxana Loredana Grasu, Remus Alexandru Iordache, Cristi Mihai Călătoru. Scenografia este realizată de Adriana Elena Vâlcea. Realizarea tehnică a spectacolului a fost asigurată de Marius Arald Fieraru, Răzvan Nicolescu, Viorica Nistor, Gheorghe Tănase şi Mihai Preda.
Ideea acestei piese s-a născut în foaierul Teatrului Dramatic „I.D. Sîrbu” din Petroşani, cu patru ani în urmă. Valeriu Butulescu este recomandat cu căldură unei distinse directoare de la un teatru din nordul ţării. Recomandarea are efect, fiind făcută de inimoasa noastră actriţă şi directoare Nicoleta Bolcă. Autorului i se cere un text viu, captivant, efervescent, cu personaje preponderent feminine, dat fiind faptul că, din motive încă neelucidate, actorii au cam părăsit instituţia. Dar au rămas actriţele…
Butulescu îşi pune toate muzele la treabă şi scrie în două luni o mândreţe de comedie erotică: patru femei relativ tinere, în plină activitate hormonală, naufragiază pe o insulă pustie. Ca de obicei, inventive şi practice, doamnele se organizează fulgerător, înfiinţează chiar o mică republică parlamentară. Dar absenţa bărbaţilor devine, cu fiecare săptămână care trece, tot mai stresantă. Fiecare femeie îşi doreşte, tot mai ardent, perechea. Cu timpul, bărbaţii se transformă în adevărate obsesii. Femeile caută, cu o disperare crescândă, atribute masculine, în tot ce le înconjoară. Se roagă pentru mântuire. Spre final, cerul se îndură. Pe aceeaşi insulă naufragiază şi doi bărbaţi. Cam ciudaţi, dar, totuşi, bărbaţi. Bărbaţi, dar lipsiţi de convingere. Din nenorocire, orientarea lor sexuală complică şi mai mult lucrurile.
Predată la termenul stabilit, piesa a avut parte de aprecieri laudative din partea beneficiarului. Din păcate, criza economică, deprecierea gravă a dolarului, dar mai ales situaţia complicată din Afganistan, au lovit tocmai atunci, profund, respectabilul teatru din nordul ţării. Aşa că piesa nu s-a mai jucat.
În orice rău există şi un bine. Autorul, oarecum resemnat, sfătuit de regizoarea Rodica Băiţan, depune textul la Festivalul Comediei Româneşti „FestCo”, organizat anual de Teatrul de Comedie Bucureşti. Spre surprinderea tuturor, câştigă Premiul 1, însoţit de laudele de rigoare, dar şi de o consistentă sumă de bani. Clasamentul final răsturna toate calculele: un dramaturg din Petroşani, urmat de patru din Bucureşti. Valea Jiului a umilit Capitala, mai ceva ca la mineriada din 1991…
La festivitatea de premiere, cunoscutul actor George Mihăiţă îl felicită pe autor. Tot atunci a avut loc o primă reprezentare a piesei, într-un spectacol lectură, realizat de actorii Teatrului de Comedie Bucureşti, în regia Gabrielei Dumitru.
Referindu-se la acest eveniment, dramaturgul Horia Gârbea scria:
Cu piesa „Insula femeilor”, Valeriu Butulescu a câştigat în anul 2009, Festivalul „FestCo” al concursului de comedie românescă oferit de Teatrul de Comedie, un fel de Roland Gaross al teatrului românesc. Premiul a fost meritat, pentru că acţiunea piesei e ingenioasă iar replicile pică excelent. Valeriu Butulescu este un reputat autor de aforisme, iar replicile lui au un fel de maximalism. Este un comediograf abil, dotat cu umor şi ingeniozitate.
Mircea Ghiţulescu a scris în „Concurs de comedii” din Convorbiri literare, pe 9 mai 2009:
Piesa lui Valeriu Butulescu (Lady Robinson Bar sau Insula femeilor) a avut unanimitate de voturi pentru că este scrisă în ritm rapid, contracronometru, cu efecte de replică instantanee, dure, inteligente. Tipurile sunt alese pe sprânceană şi pot oferi situaţii comice savuroase. Sunt patru naufragiate pe o insulă fără bărbaţi, în frunte cu doamna Crusoe, îi zicem noi, sau Lady Robinson (cum îi spune autorul), la care se adaugă Elen, divorţată de cinci bărbaţi (toţi în ierarhia religioasă, de la ţârcovnic la episcop), Ala – visătoare şi alcoolică, Venera – dansatoare la bar. Toate au un fel specific de a spera: Ala se îmbată şi citeşte basme cu Ileana Cosânzeana, Elen poartă în sân o carte cu rugăciuni, iar Lady Robinson formează numere la un post telefonic suspendat. În aşteptarea bărbaţilor care nu mai vin, Ala se travesteşte în ofiţer de marină, dar este atât de beată, încât crede că un cuier este iubitul său Marco, venit de departe. Sigur, până la urmă este vorba de homosexuali şi lesbiene, dar perspectiva este atât de comică, încât nu te jenezi nici o clipă. Valeriu Butulescu are un simţ al ricoşeului, care îl ajută să fie şi just şi ironic în acelaşi timp.
La rândul său, Peter Gluck a scris în Info Kappa din 1 iunie 2009:
Insula femeilor este o piesă provocatoare, paradoxală, sclipitoare, absurdă, cursivă, mereu surprinzătoare, nonconformistă, drăguţă, veselă, tristă, antrenantă. E plină de tensiune erotică, dar totul în limitele decenţei şi ale bunului gust. Replici vioaie şi inteligente se intersectează mereu, bucurându-ne minţile.
Referindu-se la desemnarea de către Uniunea Scriitorilor a „Cărţii Anului 2009”, regretatul teatrolog Mircea Ghiţulescu scria în revista „Luceafărul” nr. 45/2009:
Nu ştiu dacă Valeriu Butulescu şi-a publicat „Insula femeilor”, o formidabilă comedie, pe care am citit-o în manuscris. Dacă a luat formă de carte în anul 2009, aceasta va trece imediat pe locul 1.
Previziunea criticului, în mare parte s-a adeverit. La Sibiu, preşedintele filialei Uniunii Scriitorilor, Ioan Radu Văcărescu, îi înmânează autorului Premiul pentru teatru, pentru volumele „Insula femeilor” şi „Infinitul Brâncuşi” (aceasta din urmă, jucată la Festivalul de la Lisabona, cu Ştefan Iordache în rolul principal).
În februarie 2010, un colectiv al teatrului bucureştean „Metropol”, prezintă la Clubul Dramaturgilor USR un spectacol lectură, „Insula femeilor”, regizat de Mircea Marin. Spectacolul e urmat de lansarea cărţii cu acelaşi nume. Au fost prezenţi şi au vorbit despre carte şi piesă, reprezentanţi de seamă ai teatrului: Mircea Ghiţulescu, Horia Gârbea, Jeana Morărescu, Lucia Verona, Olga Delia Mateescu, Mircea M. Ionescu, George Genoiu şi alţii. S-a subliniat aportul replicilor strălucitoare, dublate de un umor suculent şi fin care, deşi erotic, e departe de a transforma textul în farsă.
Piesa place în primul rând tinerilor. În cadrul „Stagiunii Teatrale a Elevilor”, cercul de teatru al Liceului din Focşani montează această piesă, în regia Gabrielei Bardas. Aşa cum consemna „Curierul de Vrancea” din 26 mai 2011, în faţa unui public preponderent tânăr, spectacolul a făcut furori…
Iată că 2011 a fost fertil pentru dramaturgia lui Valeriu Butulescu. „Insula femeilor” este a şasea premieră din acest an. Este „jucat” preponderent de teatrele tinere. Cu „Don Siempre” s-a deschis Festivalul de Teatru Studenţesc de la Galaţi. La Bucureşti, în cadrul Festivalului Internaţional „Stop” i se prezintă comedia „Oile Domnului”. În luna mai, trei colective de teatru (unul din Arad şi două din Bucureşti) montează şi prezintă comedia „Pacea cu zmeii” în cadrul Festivalului Internaţional „Theatrum Mundi”. Acum a venit rândul actorilor de la Teatrul „Proart” din Slatina. Le urăm mult succes!
7 voturi
Încarc...
«LADY ROBINSON (iritată): Nu mai rezist cu voi! Cărţi, cărţi şi iar cărţi! E ridicol. Fără bărbaţi, orice bar de noapte se transformă în sală de lectură.»
De-acolo, de sus, Eugen Ionescu veghează şi se amuză.
Succes deplin şi pe meridianul slătinean!
„Lady Robinson Bar” este cea mai frumoasă piesă (erotică) de teatru a distinsului scriitor Valeriu Butulescu şi merită lecturată. Felicitări autorului, cât şi actorilor de la teatrul „Proart”.