Hawksmoor
La Editura Leda a apărut „Hawksmoor” de Peter Ackroyd, roman distins cu Guardian Fiction Prize şi Whitbread Novel Award.
Nu există lumină fără întuneric şi nici materie fără umbră.
Aceasta este deviza arhitectului Nicholas Dyer, asistentul lui Sir Christopher Wren şi omul împuternicit să construiască în Londra şapte biserici care să se constituie în tot atâtea jaloane ale Iluminismului. Numai că Dyer plănuieşte să ascundă câte un secret întunecat în fiecare dintre aceste biserici, concepând nişte edificii dătătoare de fiori, dar menite să reziste veşniciei.
După două sute cincizeci de ani, detectivul londonez Nicholas Hawksmoor cercetează o serie de crime sinistre, săvârşite în imediata vecinătate a câtorva biserici de secol optsprezece, crime care nu pot fi înţelese de mintea omului modern.
London Review of Books spune despre „Hawksmoor” că este „intens şi memorabil… ţesut cu o teribilă ingeniozitate. Un roman remarcabil prin puterea şi subtilitatea sa.”
Iar Independent on Sunday îl elogiază: „Sclipitor şi macabru! Sinistru şi remarcabil realizat!”
La rândul său, Financial Times are doar cuvinte de laudă: „Extraordinar, uimitor, vivace, convingător! Viziunea lui Ackroyd asupra vieţii pune sub semnul întrebării nu numai rolul romanului, ci şi pe cel al artei şi istoriei, al memoriei şi al timpului.”
Romancierul, biograful şi poetul Peter Ackroyd (născut în 1949, la Londra) a studiat la universităţile Cambridge şi Yale. A lucrat apoi la revista The Spectator, ca redactor literar (1973–1977), ulterior ca redactor coordonator (1978–1982) şi critic de film. În prezent, deţine o rubrică de recenzie de carte în cotidianul The Times şi o altă rubrică permanentă la radio. Din 1984, este membru al Societăţii Regale de Literatură. Este autorul unei opere vaste, ce cuprinde romane – „The Great Fire of London” (1982), „Hawksmoor” (1985, distins cu Guardian Fiction Prize şi Whitbread Novel Award), „Chatterton” (1987, finalist la Booker Prize), „First Light” (1989), „English Music” (1992), „The House of Doctor Dee” (1993), „Dan Leno and the Limehouse Golem” (1994), „Milton in America” (1996), „The Plato Papers” (1999), „The Clerkenwell Tales” (2003), „The Lambs of London” (2004), „The Fall of Troy” (2006), „The Casebook of Victor Frankenstein” (2008) –, biografii dedicate lui Oscar Wilde (volum distins cu Somerset Maugham Award), T.S. Eliot (volum distins cu Whitbread Biography Award şi Heinemann Award), Charles Dickens, William Blake, Thomas More (volum distins cu James Tait Black Memorial Prize), volume de poezie, piese de teatru, lucrări de istorie culturală, eseuri şi cărţi pentru copii. A publicat, de asemenea, o celebră istorie a metropolei care i-a influenţat profund scrierile – „London: The Biography” (2000) –, câştigătoare a South Bank Show Annual Award for Literature. În anul 2003, a fost înnobilat de regina Elisabeta a II-a cu titlul de Comandor al Imperiului Britanic.