Festivalul de teatru „Undercloud”
În perioada 14-31 august 2008, în fiecare zi de la ora 21:30, la Terasa Motoare/Lăptăria Enache, are loc ediţia pilot „OFFOFFOFF” a festivalului de teatru „Undercloud”.
După cum spun organizatorii, independent nu înseamnă neapărat replica la instituţionalizat, dar înseamnă în mod cert liber, necenzurat, necesar! Nu poţi să închizi ochii şi să ignori publicul, oferindu-i spectacole somnifer, defazate şi gratuite.
Programul festivalului este următorul:
14 august – Saka , spectacol Senzor
15 august – Şi caii se împuşcă, nu-i aşa? – regia Chris Simion, Teatrul Undercloud de la Motoare
16 august – Iubire confort 2 – regia Florin Zamfirescu, director de proiect Horaţiu Mălăele, producător Compania de Teatru D’ AYA.
17 august – Stă să plouă – regia Lia Bugnar, Teatrul Luni de la Green Hours
18 august – Romeo şi Julieta – regia Ioan Cârmăzan, Fundaţia Charta
19 august – Netotu’ – regia Cristian Juncu, Teatru ‘ 74
20 august – Hell – regia Chris Simion, Teatrul Undercloud de la Motoare
21 august – Uu cuplu ciudat – regia Doina Antohi, La Scena
22 august – Dragostea durează 3 ani – regia Chris Simion, Teatrul Undercloud de la Motoare
23 august – G.O.D. – regia Marcel Top, Teatrul Luni de la Green Hours
24 august – Iartă-mă! Ajută-mă… (continuare la „Dragostea durează 3 ani) – regia Chris Simion, Teatrul Undercloud de la Motoare
25 august – Neapărat Caragiale – regia Mihaela Rădescu, Teatrul Luni de la Green Hours
26 august – L-V: 8-16 – regia Ioana Păun, Teatrul Luni de la Green Hours
27 august – Dedalus Lounge – regia Vera Ion, Teatrul Luni de la Green Hours
28 august – Deformaţii, regia Marcel Top, Teatrul Luni de la Green Hours
29 august – Zdrenţe, regia David Swartz, Teatrul Luni de la Green Hours şi „Monged” – regia Vera Ion, La Scena
30 august – Călătoria – coregrafia Ioana Marchidan, regia Chris Simion, video Andrei Tugulea, Compania de Teatru D’ AYA
31 august – Sunt orb – recital extraordinar Horaţiu Mălăele.
Informaţii şi rezervări pot fi obţinute la telefon 0727.100.856.
Chris Simion, director artistic la Teatrul Undercloud de la Motoare, a declarat:
Am iniţiat Festivalul de Teatru Undercloud din dorinţa de a strânge în acelaşi loc (sub acelaşi „nor”) artişti care doresc să se exprime liber, necenzurat, condiţie fără de care spiritul unui creator este amputat. Spectacolele sunt de trei feluri: spectacole pe care să le vezi, să le revezi sau să… le eviţi! Din ce categorie fac parte spectacolele din festivalul nostru, numai publicul decide! Vă aşteptăm.
La rândul său, Voicu Rădescu, director la Teatrul Luni de la Green Hours, a spus:
Anglia-şi are independenţii săi, Franţa-şi are independenţii săi, până şi chiar Austria-şi are independenţii săi… Care-va-să-zică, de ceva vreme avem şi noi, în Românica, independenţii noştri. Şi ca să se ştie, vi se dă, din nou, Festival Underground… pardon, Undercloud. OFFOFFOFF!!
Nicu Mihoc, director la Teatru’74 din Târgu Mureş, a făcut mai multe precizări:
De o bună bucată de vreme, hai, nu o bucată, o bucaţică, în teatrul românesc, pentru a defini orice mişcare, orice iniţiativă care nu este încadrată sau scapă de controlul sistemului instituţionalizat se folosesc aceste două cuvinte: alternativ sau independent. Prin aceasta se încearcă a nota sau clasifica în vreun fel tot ceea ce nu corespunde unui mod ştiut de vechii sau mai noii practicanţi ai acestui joc pe care îl numim teatru. Alternativ la ce? La cine? Unde? Cuvântul alternativ înseamnă a-ţi schimba sensul şi intensitatea la perioade regulate. Înseamnă posibilitatea de a alege între două soluţii sau situaţii care se exclud. Înseamnă o relaţie între două judecaţi în care dacă o judecată e adevărată, cealaltă este neapărat falsă. În teatru lucrurile sunt puţin mai nuanţate. Pentru că el, teatrul, nu ţine cont de legile fizicii. El operează sau ar trebui să opereze cu simpla dialectică.
Alternativ vine din ceva ce există şi la stat şi lângă stat şi înainte de stat şi peste stat. E clar, un principiu al schimbării. La noi, întotdeauna entuziasmul se confundă cu revolta, iar libertatea cu nesupunerea. Un om ieşit într-un fel sau altul din malaxorul sistemului existent nu este o alternativă a sistemului, ci propria lui alternativă devenind propria-i opţiune. Devine independent. Independenţa se capătă în raport cu un sistem care impune regula. Greutatea este aceea că trebuie să înlocuieşti regulile existente cu regulile tale care pot fi începutul unui alt sistem, al unei alte structuri. Şi atunci, descoperi că a fi liber, a fi independent e un act îngrozitor, crud pentru că aceasta înseamnă asumare, onoare, morală. A fi independent este ceva cumplit.
Pentru că nu mai ai pe cine să înjuri, deşi ar mai fi o variantă: pe tine însuţi. Sunt multe de spus şi se spun multe. Sunt multe de făcut şi se fac puţine. Dar cu toate astea sau împotrivă, independenţii îşi fac cu greu un drum, încearcă să se definească. Până la o mişcare independentă sau alternativă care ţine de o formă estetică şi de un vector de direcţie coerent mai e mult. Aste e.