Dor de săgeţi. Semnat: Cupidon!
Muzeul Naţional de Artă al României invită publicul la un traseu al iubirii în expoziţiile „Ars Amandi. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI-XIX” şi „Modele de comportament în secolul al XVIII-lea”, în perioada 14 februarie – 8 martie 2015. Intitulat „Dor de săgeţi. Semnat: Cupidon!”, traseul funcţionează ca o hartă, provocându-vă să descoperiţi detalii incitante din lucrările special alese din aceste două expoziţii.
De la o epocă la alta, oamenii au trăit iubirea în diferite moduri. Din Renaştere până în Epoca Luminilor, moravurile şi morala, libertatea sau, după caz, libertinajul sunt cuvinte cheie în jocul social. Acest traseu al iubirii vă invită, aşadar, să priviţi prin gaura cheii diversele întruchipări şi roluri pe care Venus şi Amor şi le asumă de-a lungul timpului.
Traseul este disponibil în format tipărit la casele de bilete ale muzeului (parterul Galeriei Naţionale şi intrarea din Ştirbei Vodă 1-3). Completându-l, puteţi intra în posesia unuia dintre cele 10 cataloage oferite de MNAR prin tragere la sorţi, după data de 8 martie.
Pe 14 februarie 2015, cu ocazia Zilei Sfântului Valentin, publicul are intrare liberă în expoziţiile „Ars Amandi. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI-XIX” şi „Modele de comportament în secolul al XVIII-lea”, iar în perioada 15 februarie – 8 martie 2015, acestea pot fi vizitate împreună pe baza unui bilet combinat în valoare de 15 lei.
Expoziţia „Ars Amandi. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI – XIX” (deschisă până pe 29 martie 2015) cuprinde o selecţie de şaptezeci şi trei de lucrări (pictură, desen şi gravură) din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu şi al Bibliotecii Academiei Române – Cabinetul de Stampe. Structurată în patru secţiuni, expoziţia este un periplu cu tema iubirii în arta europeană. Printre lucrările vedetă se numără tablouri pictate de Giovan Francesco Maineri, Abraham van der Schoor sau Marco Liberi, versiuni de atelier sau copii după Jan Gossaert, Jacopo Palma cel Bătrân sau Bartolomeo Schedoni, dar şi lucrări de grafică precum cele realizate de Marcantonio Raimondi, Hendrik Goltzius, Aegidius Sadeler sau Albrecht Dürer.
Expoziţia „Modele de comportament în secolul al XVIII-lea” (deshisă până pe 19 aprilie 2015) cuprinde o sută cinzeci şi şapte de lucrări din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, expuse pentru prima dată şi valorificate dintr-o perspectivă interdisciplinară, definitorie pentru perioada Iluminismului. În afara mesajului educaţional, adesea moralizator, lucrările prezentate în expunere se disting şi prin calitatea execuţiei, fiind reprezentative pentru epoca de înflorire a stampei, o perioadă de maxim rafinament al tehnicii. Gravurile reflectă un interes crescut pentru artă şi reproduc, în mare parte, picturi celebre ale unor mari artişti ai vremii, precum: Jean-Honoré Fragonard, François Boucher, Jean-Baptiste Le Prince, Jean-Baptiste Huet şi William Hogarth.
fără voturi
Încarc...