Iubirea ca temă ovidiană în arta europeană a secolelor XVI-XVII
Muzeul Naţional de Artă al României organizează sâmbătă, 7 februarie 2015, de la ora 11:00, conferinţa „Iubirea ca temă ovidiană în arta europeană a secolelor XVI-XVII”, prilejuită de expoziţia „Ars Amandi. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI–XIX”. Conferinţa este susţinută de Patricia Bădulescu, unul dintre autorii catalogului care însoteşte expoziţia şi specialist în studiul Renaşterii şi al Manierismului în arta italiană.
Întâlnirea are loc în sala de proiecţii din corpul central al muzeului (intrarea A2). Accesul se face pe baza unei rezervări prealabile prin e-mail la programari@art.museum.ro sau la telefon 021.3148119. Tarif: 10 lei (nu include vizitarea expoziţiei).
Conferinţa porneşte de la titlul expoziţiei, inspirat de faimosul poem „Ars Amatoria” scris de Ovidiu. Centrată pe avatarurile temei iubirii, expoziţia nu este plasată întâmplător sub semnul referinţei la poetul latin. Scrierile sale abundă în istorisiri cu intrigă erotică şi ocupă un loc privilegiat în canonul literar care a influenţat arta secolelor XVI-XVII. Artiştii acestei perioade au găsit în textele ovidiene nu numai subiecte mitologice pentru lucrări cu un conţinut narativ (historiae) sau alegoric (poesie), dar şi o ars poetica în măsură să justifice anumite tendinţe autoreflexive.
Expoziţia „Ars Amandi. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI–XIX” cuprinde o selecţie de şaptezeci şi trei de lucrări (pictură, desen şi gravură) din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu şi al Bibliotecii Academiei Române – Cabinetul de Stampe. Cu acest prilej sunt prezentate opere de artă puţin sau deloc cunoscute – multe în premieră absolută, după ce au fost recent restaurate.
Expoziţia ilustrează o temă recurentă în arta europeană, abordată într-o manieră diversă de pictori italieni, neerlandezi, francezi şi germani. Printre lucrările vedetă se numără tablouri pictate de Giovan Francesco Maineri („Alegorie I” şi „Alegorie II”), Abraham van der Schoor („Concertul”) sau Marco Liberi („Diana şi Endymion”), versiuni de atelier sau copii după Jan Gossaert („Tarquiniu şi Lucreţia”), Jacopo Palma cel Bătrân („Venus şi Amor”) sau Bartolomeo Schedoni („Caritatea”), dar şi lucrări de grafică precum cele realizate de Marcantonio Raimondi („Judecata lui Paris”), Hendrik Goltzius („Venus şi Amor cu un faun”), Aegidius Sadeler („Portretul lui Bartholomeus Spranger şi al soţiei sale Christina Müller”) sau Albrecht Dürer („Hercule la răscruce”).
Structurată în patru secţiuni: „Mitologia iubirii”, „Amorul în lumea literelor”, „Iubirea (de)sacralizată” şi „Alegorii şi simboluri”, expoziţia poate fi vizitată până la data de 29 martie 2015 la parterul Galeriei Naţionale.
1 voturi
Încarc...