21 iunie 2010

Aerosmith şi-a încântat fanii la Bucureşti

Concertul trupei Aerosmith a strâns pe 18 iunie 2010 la Zone Arena, în Bucureşti, peste 30.000 de fani ai rockului. Două ore de muzică, un spectacol curat, în tradiţia veche a hard rockului, fără artificii şi efecte speciale, dar cu hituri unul după altul. O recapitulare magistrală a 40 de ani de istorie rock, la superlativ. În deschidere, Reamonn a încălzit inimile fanilor timp de 40 de minute, încheindu-şi recitalul cu „Supergirl”.



Cu numai câteva luni în urmă, ideea unui concert Aerosmith oriunde în lume părea foarte improbabilă. Steven Tyler declară că are nevoie de o pauză mai lungă pentru a lucra la brandul „Tyler”, în timp ce ceilalţi membrii ai trupei se îndoiau de seriozitatea lui şi ameninţau cu angajarea unui alt solist. Doar cu un pas înainte ca acest scenariu să devină realitate – şi după ce Tyler a urmat un program de reabilitare – cei cinci membri Aerosmith s-au aşezat la masa discuţiilor. „Ne-am uitat unul la altul şi am ştiut că e timpul să pornim din nou cu trupa la drum”, spunea chitaristul Joe Perry, chitaristul trupei, la începutul anului.

Într-o formă de zile mari, cu acelaşi aplomb din anii ’70, Aerosmith şi-a întins aripile peste Bucureşti. Membrii trupei au aterizat în Capitală cu doar patru ore înainte de concert. Spectacolul de pe Zone Arena a început la ora 21:05. Pe acordurile celebrei „Like a Rolling Stone”, o uriaşă cortină cu logo-ul Aerosmith a căzut, dezvelind scena. Joey Kramer, Steven Tyler, Brad Whitford, Tom Hamilton, Joe Perry şi, la clape, Russ Irwin, tovarăşul lor de drum de 15 ani, şi-au făcut apariţia pe ritmurile contagioase ale piesei “Love in an Elevator”. În ciuda mediei înaintate de vârstă (cel mai tânăr membru al formaţiei are 58 de ani), trupei Aerosmith i-a luat mai puţin de cinci minute ca să arate fanilor din România de ce sunt cea mai iubită trupă rock americană, chiar dacă existenţa le-a fost marcată deopotrivă de febra succesului şi a eşecului.

O prezenţă scenică electrizantă, Steven Tyler, adolescent la 62 de ani, este one-man-show prin excelenţă. Îmbrăcat într-un pardesiu strălucitor, pantaloni roşii mulaţi, tricou negru, adidaşi cu paiete şi celebrii ochelari de soare, solistul Aerosmith a dansat încontinuu, flirtând cu microfonul, împodobit ca întotdeauna în celebrele eşarfe. “Love in an Elevator” a iscat isterie printre fani, iar nebunia a continuat cu “Back in the Saddle”, melodia care spune totul despre reîntoarcerea Aerosmith la “live” după atâţia ani de absenţă şi proiecte solo. Agitaţia nu s-a oprit nici după “Falling in love (is so hard on your knees)”. “Pink” a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, că băieţii de la Aerosmith n-au secrete în ce priveşte senzualitatea. Piese precum „Living on the Edge” şi „Rag Doll” au lăsat fanii fără răsuflare şi fără voce. “Crazy” şi “Crying”, una după alta, au trezit suspine la propriu. La fel şi “Jaded”. “I Don’t Wanna Miss a Thing” a fost momentul culminant de tandreţe al serii – mii de cupluri s-au sărutat pe celebra coloană sonoră a filmului “Armaggedon”. “Baby Please Don’t Go” şi “Draw the line” au readus hard rockul pe scenă şi au fost piesele cu care Aerosmith a încheiat concertul. Teoretic… Practic, bis-ul şi o seară de neuitat s-au încheiat cu 60.000 de mâini în aer, pe ritmurile “Dream On” (imnul trupei), “Walk this way”, cu impresionantul său riff de chitară şi “Toys”.

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook