Patrimoniu pentru următorul secol
Proiectul cultural „Patrimoniu pentru următorul secol”, lansat de Institutul Național pentru Cercetare şi Formare Culturală, miercuri, 12 decembrie 2018, atrage atenția asupra unei resurse pentru dezvoltare pe nedrept ignorată: patrimoniul național. Adresat în special tinerilor, proiectul pune accent pe grija față de monumentele de patrimoniu, aducând pe agenda publică atitudinea față de vandalizarea clădirilor cu semnificație istorică și ideea de implicare.
Carmen Croitoru, directorul general al INCFC, spune:
Tinerii sunt cei care se vor îngriji de moștenirea noastră culturală în viitor și, totodată, cei care vor purta mai departe valorile generației noastre. Pentru a le crește interesul și grija față de patrimoniu, e necesar să ne adaptăm la practicile lor de consum cultural. Și ce poate fi mai atractiv pentru tineri decât să fie provocați?
Inițiativa INCFC a debutat cu un studiu de cercetare care a investigat atitudinea liceenilor față de componentele patrimoniului cultural. Pe baza rezultatelor acestuia, s-a construit o campanie de conștientizare la nivel național, care pune în prim-plan instrumente digitale de educație non-formală cu ecou în rândul tinerilor.
Platforma online oferă un manual interactiv și acces la informații privind diverse obiective de patrimoniu. O altă componentă a proiectului este o aplicație digitală pentru telefonul mobil (disponibilă pentru iOS și în Google Play Store) care folosește realitatea augmentată și geolocația.
Teodor Frolu, arhitect și manager în domeniul industriilor creative, afirmă:
Patrimoniul reprezintă o componentă esențială a identității noastre dar, și mai important, este una dintre cele mai fertile resurse pentru dezvoltare. În contextul unei economii globale competitive în care tehnologia și resursele umane sunt în permanentă mișcare, elementul diferențiator pentru un oraș va rămâne întotdeauna specificul local.
Pe lângă instrumentele digitale, proiectul a generat și o serie de mini-documentare, semnate de regizorul Ileana Szasz, care tratează modul în care comunitățile locale au influențat pozitiv sau negativ starea unor monumente istorice de pe întreg cuprinsul României.