Proiectul filatelic „Iubeşte natura! Parcul Naţional Ceahlău” vine să întregească seria emisiunilor de timbre care promovează România și bogățiile naționale, fiind disponibil începând de joi, 1 septembrie 2016, în magazinele Romfilatelia.

Parcul Național Ceahlău a fost ales ca tematică al celui mai recent proiect marca Romfilatelia datorită caracterului unic al acestuia, zona fiind recunoscută pentru diversitatea și raritatea plantelor și animalelor pe care le găzduiește. Conservarea patrimoniului Parcului a început în anul 1997, iar între timp Ceahlăul a căpătat un statut de zonă protejată prin înființarea Ariei de Protecție Avifaunistică a Parcului Național și prin declararea acestuia ca Sit de Importanță Comunitară.

România este un loc binecuvântat cu numeroase zone de o frumuseţe unică, cu locuri în care spectacolul naturii îți încântă privirea și îți taie respirația la fiecare pas. Promovând constant tematici filatelice care au ca subiect frumusețile și bogățiile naturale ale țării noastre, Romfilatelia realizează o emisiune de mărci poștale în ale cărei imagini se regăsesc rarități ale florei și faunei întâlnite într-o zonă considerată pe drept o minune a naturii – Parcul Național Ceahlău.

Cele douăsprezece mărci poştale ale emisiunii prezintă imagini ale florei şi faunei existente în perimetrul Parcului Naţional Ceahlău.

Timbrul cu valoarea nominală de 0,80 lei ilustrează Floarea de colţ (Leontopodium alpinum), cunoscută și sub numele de floarea reginei. Declarată monument al naturii şi ocrotită prin lege, floarea de colţ este simbolul iubitorilor de drumeţii montane. Este întâlnită de cele mai multe ori pe culmile stâncoase și tot mai rar pe platourile montane, iar la noi în țară poate fi văzută înflorită în lunile iulie și august.

Forfecuţa (Loxia curvirostra) se regăsește pe timbrul cu valoarea nominală de 0,90 lei. Aceasta este o pasăre sedentară, de dimensiuni medii, care populează şi pădurile de conifere din Munţii Carpaţi. Prezintă un cioc gros ale cărui mandibule curbate se încrucișează la vârf, de aici venind și numele său popular, iar hrana sa se bazează aproape exclusiv pe seminţe de conifere.

Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica Fuss) apare pe timbrul cu valoarea nominală de 1,10 lei. Aceasta este o plantă rară, care creşte doar în Munţii Carpaţi şi este declarată monument al naturii, fiind ocrotită de lege. Specia are o valoare ecologică şi estetică deosebită, fiind, prin frumuseţea ei, o adevărată încântare pentru amatorii de drumeţii montane.

Pe timbrul cu valoare nominală de 1,20 lei este reprezentată Capra neagră (Rupicapra rupicapra), una dintre cele mai valoroase specii aparţinând faunei din România, protejată prin lege și considerată o adevărată perlă a munţilor. Poate fi întâlnită pe crestele masivilor muntoşi, deplasările caprei negre fiind dictate de necesitatea procurării hranei şi de nevoia de adaptare la condiţiile climatice. În linii mari se poate spune că vara caprele negre stau la altitudine în zona golului alpin şi iarna sub adăpostul pădurii, însă diferenţele între indivizi sunt mari, variind după sex, vârstă şi temperament.

Arnica (Arnica montana) se găsește pe timbrul cu valoarea nominală de 1,30 lei, fiind o plantă perenă care creşte în regiunile montane şi are flori asemănătoare margaretelor, galben-aprins. Numele provine, se pare, din cuvântul grecesc „arnikos” – pielea mielului, dar mai este cunoscută şi sub denumirile populare de: carul pădurilor, iarba soarelui, carul zânelor. Este întâlnită la peste 1.000 m altitudine și stă la baza a numeroase preparate, de obicei tincturi şi extracte.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei apare Ursul Brun (Ursus arctos), animal longeviv, care trăiește până la 30 de ani în sălbăticie şi chiar cu 20 de ani mai mult în captivitate. În România, în Munţii Carpaţi, se găseşte cel mai mare număr de urşi bruni din Europa, aproximativ 6.000 de exemplare. Acest animal este prezent în folclor din cele mai vechi timpuri, este amintit de Mircea Eliade ca totem al unora dintre călugării luptători daci, ursul devenind astfel o figură legendară, privită cu teamă şi admirată, totodată.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei este ilustrat Măcăleandrul (Erithacus rubecula), zis şi guşă roşie, o pasăre insectivoră întâlnită în România tot timpul anului. Penajul ambelor sexe este cafeniu, cu o pată ruginie pe bărbie şi piept. Cuibăresc în scorburi, sub maluri sau sub trunchiuri de arbori căzuţi, vara aflându-se în pădurile de munte, iar iarna coborând în regiunile de câmpie, în parcuri şi grădini.

Genţiana (Gentiana lutea) este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei, fiind o plantă erbacee protejată de lege şi declarată monument al naturii. Creşte în flora spontană a României din zona de câmpie până la cea subalpină, fiind cunoscută şi sub denumirile: fierea pământului, cahincea, ghimbere de munte. Numele ei latin, Gentiana lutea, vine din antichitate, de la Gentius, Regele Iliriei, care se pare că ar fi descoperit proprietăţile tonice ale acestei plante.

Timbrul cu valoarea nominală de 1,70 lei ilustrează Fâşa de munte (Anthus spinoletta), pasăre care trăieşte în poieni, luminişuri sau la liziera pădurilor unde vegetaţia este deasă, cuibărind exclusiv pe înălţimile fără păduri ale Carpaţilor. Aceasta prezintă un colorit cenuşiu-spălăcit, cu pete mai întunecate în partea superioară a corpului.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,80 lei apare Papucul Doamnei (Cypripedium calceolus), o specie foarte rară de orhidee, protejată prin lege. Tulpina prezintă numai 3-5 frunze şi o singură floare în vârf, asemănătoare unui mocasin, aspect care i-a adus şi numele de papuc. Planta creşte până atinge o înălţime de maxim 20 – 30 cm şi înfloreşte din iulie până în septembrie.

Timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei are ca imagine Pescărelul albastru (Alcedo atthis), una dintre cele mai frumos colorate păsări din ţară noastră. Albastru-verzui pe spinare, cărămiziu-roşcat dedesubt, pe abdomen şi în dreptul ochilor, alb pe guşă şi pe laturile cefei, are picioarele şi coada scurte, ciocul mare şi puternic. Pasărea trăieşte pe malul apelor curgătoare repezi sau a celor stătătoare cu apa clară, hrana principală constând în peşti mici, insecte acvatice, larvele acestora, dar şi în crustacei mici şi mormoloci.

Crinul de pădure (Lilium martagon) este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 16 lei. Această specie rară, declarată monument al naturii şi ocrotită prin lege, este una dintre cele mai frumoase şi graţioase plante, care creşte în zona pădurilor de stejar şi fag din ţara noastră. Crinul de pădure poate fi recunoscut uşor în natură datorită florilor de aproximativ 5 cm, cu şase petale roz-violet, ce prezintă pete roşii, cu şase stamine lungi, ¬parfumate numai seara.

Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 80 de timbre + 1 vinietă și blocul de 4 timbre.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
1 comentariu »