Visul spulberat al armenilor. 1915
Editura Humanitas invită publicul la Librăria Humanitas de la Cişmigiu joi, 20 aprilie 2017, ora 19:00, la lansarea cărţii „Visul spulberat al armenilor. 1915”, semnată de politologul francez Gaidz Minassian, recent publicată în colecţia „Istorie” şi tradusă de Elena Bulai. Evenimentul are loc în prezenţa Excelenţei Sale Dl. Hamlet Gasparian, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Armenia. Volumul este prezentat de Cătălin Avramescu, doctor în filozofie al Universităţii din Bucureşti şi docent al Universităţii din Helsinki, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, unde predă cursuri de istorie a gândirii politice, Oana Valentina Suciu, sociolog, doctor în sociologie politică al Universităţii din Bucureşti, lector la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, unde predă sociologie politică şi diplomaţie culturală, Mihai Chioveanu, istoric, doctor al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, specialist în istoria Holocaustului şi a Genocidului şi Bedros Horasangian, analist politic. Dezbaterea este moderată de Gabriela Maaz, director de promovare al Editurii Humanitas.
Jean-Claude Perrier consemnează în L’Orient Littéraire:
Pentru a comemora genocidul armean, Gaidz Minassian, specialist în istoria Armeniei şi Caucazului, profesor la Sciences-Po şi jurnalist la Le Monde, a reconstituit, în „Visul spulberat al armenilor”, aventura unui grup de tineri revoluţionari armeni fascinaţi de modelul francez al Luminilor şi hotărâţi să lupte pentru propriile drepturi, pentru recunoaşterea identităţii lor în cadrul Imperiului Otoman, precum şi pentru emanciparea şi egalitatea tuturor popoarelor. Proiect ambiţios, care pleacă de la mobilizarea politică tradiţională şi paşnică şi sfârşeşte în radicalizarea armată, ba chiar în terorismul anarhist. Liderul lor emblematic se numea Christapor Mikaelian, unul dintre fondatorii FRA (Federaţia Revoluţionară Armeană). O parte dintre ei vor cunoaşte un destin tragic şi vor fi capturaţi de la primele arestări ale armenilor din Constantinopol, în aprilie 1915, care marchează începutul a trei ani de silnicii…
Gaidz Minassian spune:
Armenii au fost masacraţi după nişte metode barbare care ţin de secolul al XIX-lea, în numele unui program de modernizare a societăţilor destinat să introducă Europa şi Turcia în secolul XX. Poate că a venit timpul pentru comunitatea internaţională să le aducă un omagiu şi să facă dreptate la începutul acestui secol XXI, pentru că toţi aceşti „sacrificaţi” ai patriei (Yerkir) să poată dormi în pace şi devotamentul lor să fie în sfârşit recunoscut de Istorie sau să capete un sens în dezvoltarea umaniăţii.
Atâta timp cât lumea, şi în primul rând Turcia, nu recunoaşte genocidul din 1915 – această crimă care leagă o ramură a omenirii de pământul sau –, Yerkir-ul nu-şi va relua Istoria. Până atunci, armenii trebuie să se străduiască să iasă din imaginar şi să facă din Yerkir nu un loc memorial intangibil, ci un spaţiu real. Astfel, în loc să se blocheze într-o postură de victimă care nu se mai justifică – fiindcă e sterilă şi fără efect –, această revenire la real îi invită pe armeni să înscrie sacrificiul acestor generaţii de combatanţi şi de intelectuali pe lista universală a popoarelor care luptă pentru Libertate.
Accesul la eveniment este gratuit şi se face pe baza unei rezervări prelabile prin Eventbook.