Lucian Boia vorbeşte la Berlin despre Tragedia Germaniei
Cunoscutul istoric român Lucian Boia este invitat în data de 19 aprilie 2012 la Institutul Cultural Român din Berlin pentru o conferinţă pe tema uneia dintre cărţile sale recente, „Tragedia Germaniei: 1915-1945”.
Publicată în 2010 la editura Humanitas, cartea oferă o viziune nouă asupra istoriei Germaniei şi analizează cu realism neajunsurile care s-au văzut si la alte naţiuni europene, în aceeaşi epocă: expansionism, militarism, rasism, democraţie neconsolidată. Eseul lui Lucian Boia propune o reevaluare a istoriei Germaniei, predominant negativă în urma dezastrului nazist şi care a afectat ulterior percepţia asupra întregului trecut german. Prin trimiterile sale critice la tezele unor istorici consacraţi precum Alan J.P. Taylor, William L. Shirer, Gerhard Ritter, istoricul român se adresează atât unui public de specialitate, cât şi unui public larg, interesat să afle dacă Germania a fost „programată” pentru dezastrul istoric al celui de-al doilea Război Mondial sau dacă evenimentele petrecute au fost mai degrabă consecinţa unor decizii şi contexte nefaste.
Lucian Boia intenţionează, totodată, în cadrul prelegerii sale de la ICR Berlin să facă referire la contextul istoric din România de atunci, descris mai pe larg în portretele personalităţilor din „Germanofilii” (Humanitas, 2010). Punctul de plecare al „Tragediei Germaniei” este, de altfel, tocmai această carte, în care Lucian Boia analizează atitudinea acelei părţi din elita politică şi intelectuală a României, care nu s-a situat de partea Antantei.
Ultima carte a istoricului român, „Capcanele istoriei: elita intelectuală românească între 1930 şi 1950” (Humanitas, 2011) urmează să fie publicată în germană la Editura Frank & Timme Verlag.
Lucian Boia, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa cuprinde numeroase titluri apărute în România, Franţa, Germania etc. Preocupat în mod deosebit de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie („Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune”) şi la imaginar („Pentru o istorie a imaginarului”), cât şi prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viaţa extraterestră şi sfârşitul lumii până la comunism, naţionalism şi democraţie).