Spre…
Poezie de Lelia Mossora
Spre undeva, spre nicăieri,
spre încotro sau poate … ieri.
spre nu ştiu unde şi nici tu
şi poate da şi poate… nu…
Miresmele calde nasc în noi,
cei triști și arși de alte ploi
ce ne-au spălat cu amintiri
și ne-au secat cu vechi iubiri.
Spre undeva, spre nicăieri,
privim mereu între tăceri
și iar ne ducem – asfințit –
de mult amar și mult iubit.
Spre încotro sau poate… ieri
suntem o frunză-n nicăieri.
Întoarcem – fus pierdut în vânt –
culori plecate la pământ.