Societatea Română de Radiodifuziune, 90 de ani de existenţă
Sub deviza Celebrăm Centenarul Marii Uniri, cinstim valorile României, Romfilatelia celebrează prima emisie radiofonică românească, prin introducerea în circulație a emisiunii de mărci poștale „Societatea Română de Radiodifuziune, 90 de ani de existență” este disponibilă începând de joi, 1 noiembrie 2018, în magazinele Romfilatelia din țară. Radioul este promotor și susținător al culturii și civilizației românești, vector important în formarea spiritului civic și al coeziunii comunitare.
Colița nedantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este ilustrată cu portretele unor personalități care au contribuit la dezvoltarea radiofoniei naționale – Dragomir Hurmuzescu, Eugen Preda, Catinca Ralea, Paul Grigoriu, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu și Florian Pittiș.
Dragomir Hurmuzescu (1865-1954), cu studii la Universitatea din București și licențiat în științe fizico-chimice al Facultății de Științe a Universității Sorbona din Paris, este ctitorul radiofoniei în România. În 1926 a realizat o stație experimentală de radiodifuziune la Institutul Electrotehnic din București. Activitatea științifică și entuziasmul său au condus la alegerea sa, în 1928, ca președinte al primului Consiliu de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune.
Absolvent al Facultății de Comerț din cadrul Academiei de Studii Economice din București, doctor în istorie, Eugen Preda (1929-2000) a lucrat la Radiodifuziunea Română din 17 martie 1950, iar în decembrie 1989 a fost numit „împuternicit provizoriu” pentru Radiodifuziune. Această calitate s-a remarcat prin eforturile sale de a imprima o nouă vibrație publicistică, deschizând larg porțile Radioului unui impresionant număr de gazetari.
Catinca Ralea (1929-1981), figură remarcabilă a Radioului românesc, a absolvit Facultatea de Limbi romanice și clasice, secția limba și literatura franceză (Universitatea București), iar în anul 1968 devine șefa serviciului englez de la Redacția Emisiunilor pentru Străinătate (actualmente Radio România Internațional). Interviurile sale de la radio și televiziune cu William Saroyan, Yehudi Menuhin, Henry Moore, Paul Scofield și alți interlocutori de calibru rămân modele ale genului.
Absolvent al Facultății de Limbi romanice, clasice și orientale (Universitatea București, secția franceză-spaniolă), Paul Grigoriu (1945-2015) a lucrat la Radiodifuziunea Română din 1969, inițial în Redacția Emisiunilor pentru Străinătate, secția franceză. A fost realizator de emisiuni, profesionist de excepție și moderator al rubricii „Sfertul academic”. Cariera jurnalistică a fost marcată de prestațiile estivale de la Radio Vacanța, până în 1989. Succesul de public, nemaiîntâlnit până la el, i l-a adus populara emisiune „Matinal”, al cărei inițiator a fost după 1990.
Compozitor, dirijor și pianist, membru titular al Academiei Române (din 1955), Mihail Jora (1891-1971) a fost primul director muzical al Societății Române de Radiodifuziune (1928-1933). În anii de început ai radioului românesc, muzica clasică a însemnat o componentă prioritară în programele sale, iar acest merit îi revine lui Mihail Jora. În semn de apreciere, studioului de concerte al Radiodifuziunii Române îi poartă numele.
Compozitor de poeme simfonice, piese pentru vioară, pian, cvartet de coarde, lieduri, traducător de librete și dirijor, Alfred Alessandrescu (1893-1959) a fost director programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, până în anul 1938. A condus și Orchestra Radio, în perioada 1933-1959.
Florian Pittiș (1943-2007) a fost unul dintre cei mai îndrăgiți actori de teatru, dar și regizor, traducător, interpret de muzică folk și realizator de emisiuni radio. În 1999 a devenit directorul postului Radio România Tineret, căruia i-a dat un suflu nou, caracterizat prin actualitate, interactivitate, muzică, teatru, dosare tematice, documentare ample, prezentări de evenimente și de personalități. Ca omagiu pentru tot ceea ce a însemnat Florian Pittiș, postul Radio3Net îi poartă numele.
Emisiunea de mărci poștale este completată de plicul prima zi, iar ca formă de machetare a fost folosită colița nedantelată.
fără voturi
Încarc...