2 februarie 2021

Delta Moldovei

Romfilatelia introduce în circulație miercuri, 3 februarie 2021, emisiunea de mărci poștale „Delta Moldovei”, alcătuită din 7 mărci poștale, pentru a sărbători Ziua Mondială a Zonelor Umede – 2 februarie.



Una dintre cele mai frumoase și mai bogate arii naturale din țara noastră, așa-numita Deltă a Moldovei cuprinde Eleșteiele Jijiei și Miletinului și a fost recent declarată primul sit Ramsar din Regiunea Moldovei (Convenția Ramsar este un tratat interguvernamental asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice). Este formată dintr-o varietate de habitate amplasate în partea inferioară a Râului Jijia, înainte de vărsarea sa în Râul Prut. Dintre habitatele umede de aici, amintim râuri, bălți temporare, stufărișuri, mlaștini ierboase. Acestea sunt mărginite de pășuni, tufărișuri și chiar terenuri arabile cultivate predominant tradițional. Această arie de 19.432,5 ha este casa a 225 de specii de păsări, dintre care 140 de specii cuibăresc aici, iar în perioadele de migrație poate oferi loc de popas pentru peste 40.000 de indivizi.

Stârcul galben (Ardeola ralloides) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei.
Este o specie de talie mică, de doar 40-50 cm lungime și 250-400 g în greutate. Femela seamănă cu masculul, având penajul gălbui-deschis pe piept și flancuri și mai închis pe spate. Baza ciocului devine albăstruie în perioada nupțială. Stârcul galben cuibărește și se hrănește în habitate acvatice naturale, întinse, cu vegetație bogată, din zone joase, de câmpie sau deal. Se hrănește cu moluște (melci, scoici) și alte nevertebrate acvatice, cu amfibieni sau pești de talie mică.

Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax) este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,10 lei.
Este o specie de talie medie, cu lungimea corpului de 55-65 cm și greutatea de 300-1000 g. Sexele sunt asemănătoare, cu un penaj a cărui culoare variază de la alb-gri până la negru. Pe cap prezintă două pene alungite albe, mai evidente în perioada de reproducere. Cuibărește în colonii amplasate în zone umede, fie în vegetație înaltă, fie în arbuști sau arbori. Consumă o varietate mare de specii acvatice, de la pești de talie mică, amfibieni, reptile, la insecte sau moluște.

Bătăușul (Calidris pugnax) este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,40 lei.
Este o specie de limicolă (pasăre de mal) de dimensiuni medii, având lungimea de 23-35 cm și greutatea de 90-250 g. Masculii diferă de femele, fiind mai mari, iar penajul lor din perioada de cuibărit este spectaculos, cu moțuri pe cap și cu pene alungite de diverse culori pe gușă și gât. Diversitatea culorilor este atât de mare, încât niciun mascul nu este identic cu altul. Femela este mai mică, are un colorit mai tern, de un maroniu-deschis, cu pete negre mari.

Nagâțul (Vanellus vanellus) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5,50 lei.
Este o limicolă (pasăre de mal) de talie medie, cu lungimea de 65-75 cm și greutatea de 150-300 g. Sexele sunt asemănătoare, prezentând un penaj negru cu alb, dar cu irizații verzui, mov și maronii. Pe cap prezintă o creastă neagră și lungă. Cuibărește pe sol, predominant în apropierea zonelor umede, deși uneori chiar pe terenuri agricole mai îndepărtate. Se hrănește cu insecte, viermi și alte nevertebrate.

Eretele de stuf (Circus aeruginosus) este înfățișat pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei.
Este o specie de pasăre răpitoare de zi de talie medie, având lungimea de 45-55 cm și greutatea de 500-700 g. Femela diferă de mascul, fiind întunecată, având doar capul și gușa alb-gălbui. Masculul are aripile gri-argintii, cu vârfurile negre și abdomenul ruginiu. Cuibărește în zone cu vegetație ierboasă înaltă, iar cuibul amplasat pe sol este alcătuit din crengi, stuf și iarbă. Este o specie prădătoare; se hrănește cu păsări, rozătoare mici, broaște, insecte și, ocazional, cu hoituri.

Chira de baltă (Sterna hirundo) este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei.
Este o specie de talie medie, având 34-37 cm lungime și greutatea de 97-146 g. Femela seamănă cu masculul, având pieptul și burta albe, spatele gri, iar partea dorsală a capului, neagră. Singura pată de culoare este dată de ciocul roșu cu vârful negru, dar aceasta dispare iarna, când ciocul devine complet negru. Întregul penaj se deschide în perioada de iarnă, negrul de pe cap restrângându-se la partea posterioară a acestuia.

Egreta mică (Egretta garzetta) apare pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei.
Este o specie mică de stârc, cu aspect grațios. Lungimea corpului este de numai 55-65 cm, iar greutatea de 350-550 g. Sexele sunt asemănătoare, penajul este complet alb, doar degetele picioarelor 
sunt galbene, contrastând cu restul picioarelor și ciocul de culoare neagră.

Piciorongul (Himantopus himantopus) este reprezentat pe plicul „prima zi” a emisiunii.
Este o pasăre caracteristică zonelor cu apă mică. Are o lungime de 33-36 cm și o greutate de numai 150-200 g. Sexele seamănă între ele, au penajul alb cu negru, iar picioarele și ciocul sunt roșiatice. Cuibărește în colonii mici, amplasate direct pe sol, în preajma zonelor umede. Se hrănește cu insecte, moluște (melci și scoici), crustacee, păianjeni, pești mici sau chiar semințe.

Mapa filatelică este realizată în tiraj limitat de 203 exemplare și este echipată cu blocul special de 7 timbre dantelate, al emisiunii, având ștampila aplicată în clar cu folio aur. Blocul filatelic este numerotat de la 001 la 203.

Emisiunea de mărci poștale „Delta Moldovei” este completată de plicul prima zi, coala de 80 timbre + 1 vinietă, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă + tête-bêche și bloc special de 7 timbre dantelate.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook