Cugetările româneşti cuceresc lumea
Toată lumea citează din George Bernard Shaw, Schiller, Oscar Wilde, Omar Khayyam, Descartes, Mark Twain… Dar câţi străini cunosc, de exemplu, cugetările lui Nicolae Iorga?!
Problema este că publicul străin nu poate lua contact cu scrierile gânditorilor români, dacă acestea nu sunt traduse în limbi care să le facă accesibile. Cum limba română nu este tocmai cunoscută de mulţi străini, este mult mai puţin probabil ca un străin să traducă cugetări româneşti în limba sa, decât ca un român să traducă cugetări dintr-o limbă precum engleza. Această situaţie produce un dezechilibru cultural: „importăm” mai mult decât „exportăm”.
Pentru a face ceva în sensul corectării acestei anomalii, Asociaţia Culturală Citatepedia a iniţiat proiectul „Cugetările româneşti cuceresc lumea”. Pentru prima etapă, ne-am propus traducerea a 1000 de cugetări clasice româneşti în 5 limbi de circulaţie internaţională: engleză, franceză, spaniolă, italiană, germană. Acestea vor fi apoi răspândite prin colaborări cu mai multe site-uri străine, de unde vor putea fi preluate de cei cărora le plac. Suntem convinşi că cel puţin o parte dintre aceste cugetări pot deveni populare în toată lumea.
Această etapă a proiectului se desfăşoară până pe 15 noiembrie 2017 şi beneficiază de co-finanţare din partea Administraţiei Fondului Cultural Naţional.
Ulterior, posibilităţile de dezvoltare ale proiectului sunt variate: autori contemporani, mai multe limbi etc.
6 voturi
Încarc...
Mult succes traducatorilor! Ideea e minunata, dar eu, de exemplu, am incercat sa traduc propriile mele cugetari in ebraica si peste 50% au fost intraductibile , fara sa-si piarda savoarea sau valoarea. Fiecare limba cu „ale ei”…
În general, cam aşa este. Dar clasicii nu se jucau aşa mult cu cuvintele, ca în prezent.
Corect! Mult succes!😊
Ideea nu e rea. E greu de pre-estimat cam ce efect va avea asupra onorabililor străini. Se observă, în ultima vreme, că oricine a fost un an, doi, la căpșuni sau mare mahăr la vreo instituție străineză oarecare, se autointitulează, fără prea multe „texte”, traducător.
Aici e pericolul. Să nu ne trezim că ne „traducem” singuri căciula, iar elementele țintă să nu rămână cu o impresie dubioasă despre marii români și despre nu se știe exact cam ce vor ei să zică! De urmărit.
Facem treaba ca la carte: traducători profesionişti, verificaţi de vorbitori nativi.