9 mai 2019

Bine aţi venit în România!

Bine ați venit în România! O urare tradițională, adresată oaspeților dornici să cunoască frumusețile naturale, spirituale, istorice și arhitecturale ale României. Romfilatelia introduce în circulație o emisiune de mărci poștale cu titlul urării amintite, joi, 9 mai 2019, dată ce coincide cu Ziua Europei, sărbătorită și în România, ca stat al Uniunii Europene.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 1,60 lei este ilustrat Castelul Sturdza de la Miclăușeni cunoscut și sub numele de Palatul Sturdza, construit între 1880 și 1904 în stilul neogotic de către Gh. Sturdza și soția sa Maria (născută Ghica), pe locul unui vechi conac care data din anul 1755.

Decorațiile exterioare ale castelului redau detalii ale stemei sturzeștilor, împreună cu emblema castelanului George A. Sturdza, inspirată de icoana Sfântului Gheorghe. Interiorul castelului are plafoanele și pereții pictați în tempera cu motive florale și geometrice, sub coordonarea arhitectului Julius Reinecke. După numeroase întâmplări nefaste care i-au afectat frumusețea, fără a-i șterge însă inestimabila valoare, a fost refăcut în anul 2004.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 1,80 lei este reprezentat Castelul Huniazilor, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură gotică și de artă feudală din România și din Europa, impresionând prin stilurile arhitecturale diverse şi legendele ţesute în jurul lui.

Construcţie impunătoare cu turnuri şi bastioane, castelul a fost construit de Iancu de Hunedoara în secolul al XV-lea, pe locul unui vechi castru roman. Castelul Huniazilor reprezintă una din cele mai frumoase şi bine conservate construcţii din epoca medievală, fiind cea mai importantă proprietate imobiliară a lui Iancu de Hunedoara, prima atestare a castelului datând din anul 1443. Cele mai semnificative părţi ale construcţiei au rămas neschimbate din punct de vedere arhitectonic încă de pe vremea lui Iancu de Hunedoara, cum ar fi Turnul Capistrano (numit astfel după un vestit călugăr Franciscan, Ioan de Capistrano), galeria suspendată şi turnul Neboisa.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 1,90 lei este ilustrat Castelul Peleş din Sinaia, considerat, pe bună dreptate, „Perla Coroanei” și unul din cele mai frumoase castele din Romania.

Încă de la început s-a dorit să fie reşedinţă regală de vară. În luna august a anului 1875, la ceremonia punerii pietrei de temelie a castelului, Regele Carol I a spus: „Să se ridice acest castel și să fie terminat, pentru a putea deveni leagănul Dinastiei mele, al Dinastiei naţionale”. În temelii s-au zidit actul de fundaţie şi actul de construcţie, alături de câteva monede cu efigia lui Carol I. 

Castelul se află pe malul pârâului Peleş. În cele peste 150 de camere ale Castelului Peleş întâlnim stiluri diferite care se îmbină armonios: renascentismul germanic, italian, gotic, baroc german, austriac, turcesc şi rococo franţuzesc. Cu un număr de peste 4000 de piese, colecţia de arme de paradă şi vânătoare, se numără printre cele mai mari din Europa.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 5 lei este ilustrată Mănăstirea Bârsana, situată în Maramureșul istoric, pe valea Izei și construită în anul 1711 pe locul unei vechi mănăstiri a cărei istorie începe odată cu atestarea documentară a localității Bârsana, din anul 1326. Circumstanțele nefavorabile au făcut ca ea să fie mutată de două ori până în anul 1795, când a fost amplasată în mijlocul unui cimitir al victimelor ciumei. Interiorul a fost repictat de către Hodor Toader în anul 1806, picturile fiind executate pe lemn, pereții find nivelați cu bucăți textile fixate pe pereți și acoperite cu var, după obiceiul vremii.

Ansamblul monahal construit sub coordonarea arhitectului Cordoș Dorel cuprinde o poartă specifică maramureșeană, turnul cu clopotniță, biserica cu o înălțime de 57 de metri, altarul de vară, capela construită pe mai multe nivele, chiliile călugărilor, casa maiștrilor și atelierul artiștilor.

În lista Patrimoniului Mondial UNESCO sunt incluse opt biserici de lemn care au fost construite între secolele XIV şi XVIII (Ieud-Deal, Poienile Izei, Budeşti-Josani, Rogoz, Bârsana, Surdeşti, Deseşti şi Plopiş).

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 8,50 lei, se remarcă Cetatea Rupea, monument istoric reprezentativ al județului Brașov, atestat documentar încă din anul 1324, fiind refugiul sașilor din calea oștilor regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei. Turnurile au fost construite pentru a îndeplini funcții de apărare, iar dezvoltarea lor istorică arată trăsături arhitectonice variate.

Zidurile cetății s-au păstrat în mare parte, însă sunt lipsite de decorațiunile care trebuie să fi fost din lemn, așa cum se poate observa la Turnul Diecilor.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 12,00 lei se distinge Mănăstirea Neamț, care face parte din patrimoniul artistic și istoric național, fiind denumită „Ierusalimul ortodoxiei române”, deoarece ocupă un rol cu totul deosebit în cultura religioasă românească prin măreția și frumusețea ei.

Mănăstirea Neamț se distinge ca fiind unul dintre cele mai interesante și mai reprezentative monumente ale arhitecturii secolelor XIV-XV, atât din punctul de vedere al planului, cât și din punctul de vedere al măiestriei decorațiunilor.

Elementele policromice ale fațadelor sunt îmbogățite de brâie și pilaștri de cărămidă smălțuită, înconjurând monumentul, alături de contraforturile specifice arhitecturii moldovenești. Ferestrele au fost mărite în decursul anilor, însă începând cu restaurarea din anii 1958-1961, au fost readuse la forma originală.

Așezământul de cult deține și cea mai veche bibliotecă mănăstirească care însumează 18.000 de volume, de o importanță deosebită pentru cultura și arta românească medievală.

Pe colița dantelată a emisiunii cu valoarea nominală de 28,50 lei este ilustrată imaginea panoramică a spațiului urbanistic cunoscut ca Piața Mare, cu Primăria din Sibiu în prim plan, ca edificiu emblematic pentru municipiul Sibiu, locație gazdă a Summitului informal al șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, care are loc la 9 mai 2019.

Emisiunea este completată de 2 plicuri prima zi, iar ca formă de machetare au fost folosite coala de 20 timbre și minicoala de 5 timbre și 1 vinietă, bloc nedantelat de 6 timbre și o coliţă dantelată.