12 mai 2009

Băiatul în pijamale vărgate

A apărut pe DVD „Băiatul în pijamale vărgate” („The Boy in the Striped Pyjamas”), o poveste cutremurătoare despre inocenţa pierdută şi omenia regăsită, o adevărată lecţie de umanitate şi unul dintre cele mai bune filme ale anului 2008.

Inspirat de best-seller-ul omonim scris de John Boyne, „Băiatul în pijamale vărgate” este povestea Holocaustului din perspectiva lui Bruno (Asa Butterfield), băiatul în vârstă de 8 ani al unui ofiţer german (David Thewlis, cunoscut publicului cinefil din seria „Harry Potter”). Detaşat drept comandant al unui lagăr de concentrare, nazistul se mută, împreună cu familia, într-o locuinţă din apropiere. Plictisindu-se în noua casă şi dornic de tovarăşi de joacă, Bruno devine tot mai curios în legătură cu „ferma” care se zăreşte în depărtare şi, în ciuda interdicţiilor mamei (Vera Farmiga, câştigătoarea premiului pentru cel mai bun rol feminin la Festivalul Independent de Film al Marii Britanii), începe să exploreze împrejurimile până la gardul de sârmă ghimpată care îngrădeşte curtea aceea „ciudată”, unde oamenii stau toată ziua îmbrăcaţi în „pijamale”. Astfel îl cunoaşte pe Shmuel (Jack Scanlon), un băieţel evreu de aceeaşi vârstă, cu care se împrieteneşte şi se joacă, ba chiar îi duce mâncare pe ascuns.

Curând, află că trebuie să-şi considere noul prieten duşman, la fel ca pe toţi ceilalţi evrei, dar candoarea şi pofta ludică a celor doi copii sunt mai puternice decât lecţiile de propagandă antisemită nelipsite din educaţia lui Bruno. Shmuel, „duşmanul”, îl învaţă ce înseamnă cu adevărat prietenia şi astfel, în loc să separe lumi, gardul de sârmă ghimpată îi uneşte pe cei doi copii, şterge diferenţele sociale şi etnice şi creează o alianţă – firească la vârsta copilăriei, dar cu desăvârşire interzisă în contextul epocii. Curiozitatea lui Bruno şi prietenia sinceră care îl leagă de „băiatul în pijamale vărgate” are însă consecinţe neaşteptat de tragice pentru amândoi, iar finalul poveştii relevă nu doar o lecţie de istorie, ci şi una de umanitate.

Numeroase cărţi şi filme au fost inspirate de Holocaust, însă „Băiatul în pijamale vărgate” impresionează, surprinzător, tocmai prin evidenţa faptului că naziştii exterminau nu doar oponenţii declaraţi sau presupuşi ai rasei ariene, ci şi conştiinţa propriilor copii, prin educaţia defectuoasă, bazată pe minciună, manipulare şi cruzime nejustificată, pe care le-o dădeau prin exemplul faptelor lor. Scenaristul şi regizorul Mark Herman are în palmares două nominalizări la premiile BAFTA pentru „Little Voice” şi a câştigat un premiu Cesar la categoria „Cel mai bun film străin” cu „Brassed Off”. „Băiatul în pijamale vărgate” a fost nominalizat la premiile Goya drept cel mai bun film european al anului.

Apariţia pe DVD, distribuită de Prooptiki România, include ca bonusuri scene tăiate, comentariile audio ale realizatorilor producţiei şi minifilmul „Prietenul de după gard”.