16 februarie 2009

Apă pentru elefanţi

La Humanitas Fiction a apărut, în colecţia Raftul Denisei, bestsellerul internaţional „Apă pentru elefanţi” de Sara Gruen, traducere din engleză de Vali Florescu, un roman inspirat din întâmplări adevărate ale circului american din anii Marii Crize şi totodată o emoţionantă poveste de iubire. Cartea include fotografii alb-negru ce imortalizează măreţia şi decăderea circurilor de altădată.

Apărut în SUA în 2006, romanul „Apă pentru elefanţi” a fost luni întregi Numărul 1 în topurile de vânzări din New York Times, Los Angeles Times, Wall Street Journal, USA Today, fiind desemnat Favourite Book of the Year de către publicaţia Newsday. În 2007, a fost recompensat cu premiile Booksense Book of the Year şi Bookbrowse Diamond pentru cea mai populară carte. Este tradus în peste 40 de ţări, s-a vândut până în prezent în 3 milioane de exemplare şi va sta la baza unei producţii cinematografice realizate de 20th Century Fox.

Romanul spune povestea fascinantă a tânărului Jacob Jankowski, care în anii ’30 îşi face ucenicia vieţii într-unul dintre cele mai vestite circuri americane. Angajat să aibă grijă de animale, Jacob va descoperi sub marea cupolă un univers cu personaje bizare şi fascinante, dar cu reguli rigide ca ale unei caste. Însă va afla deopotrivă că circul nu înseamnă numai strălucire şi culoare, paiete şi magie, râsete şi ropote de aplauze, ci şi animale maltratate, artişti în mizerie încercând să uite sordidul cotidian cu ajutorul alcoolului de contrabandă, violenţă şi prostituţie, suferinţă şi tragedii, incertitudini şi spaime. Pe acest fundal se perindă o galerie întreagă de figuri memorabile: Unchiul Al, directorul fără scrupule al circului; Kinko, clovnul pitic cu un zâmbet exagerat pictat pe chipul trist; „ciudaţii” cu trupuri contorsionate de suferinţă; imprevizibilul şi crudul August Rosenbluth, dresorul de animale care cade victimă celor pe care i-a chinuit; Marlena, frumoasa lui soţie, dresoarea de cai, de care Jacob se îndrăgosteşte năprasnic şi alături de care trăieşte o pătimaşă poveste de iubire; Rosie, elefăntiţa cu personalitate şi cu un secret care-i pune viaţa în primejdie.

Stephen King a scris în Entertainment Weekly că este „un roman savuros şi emoţionant despre un univers plin de magie. Eroi, răufăcători, animale sălbatice năvălesc în arenă, iar spectacolul poate să înceapă! Cititorul e vrăjit încă de la primele rânduri.”

Sara Gruen spune:

Ideea acestei cărţi mi-a venit în mod neaşteptat: la începutul anului 2003, mă pregateam să scriu o cu totul altă carte, când Chicago Tribune a publicat un articol despre Edward J. Kelty, un fotograf care a însoţit circurile aflate în turneu în America, în anii ’20 şi ’30. Fotografia care însoţea articolul m-a fascinat atât de tare, încât am cumpărat două albume cu fotografii despre circul de altădată: „Poftiţi pe aici, Fotografiile lui Edward J. Kelty” şi „Nebunesc, ciudat şi minunat: Circul american văzut de F.W. Glasier”. În clipa în care le-am terminat de răsfoit, ideea se născuse deja. Am abandonat cartea pe care aveam de gând s-o scriu şi, în locul ei, m-am lăsat absorbită de lumea circului şi a trenului cu care se deplasa acesta.
Am început să-mi fac o listă cu lecturile obligatorii pentru subiect, listă sugerată de arhivarul de la Circus World, din Baraboo, Wisconsin, localitatea în care se adăpostea peste iarnă circul Fraţilor Ringling. Multe dintre cărţi nu se mai găseau în librării, dar am reuşit să fac rost de ele de la anticariatele cu cărţi rare. Câteva săptămâni mai târziu, am plecat la Sarasota, Florida, pentru a vizita Muzeul Circului Ringling, care, din întâmplare, vindea copii ale cărţilor rare aflate în colecţia sa. Am venit acasă mai săracă cu câteva sute de dolari, însă mai bogată cu mai multe cărţi decât puteam duce.
Mi-am petrecut următoarele patru luni şi jumătate dobândind cunoştinţele necesare pentru a putea prezenta adecvat subiectul, inclusiv făcând încă trei expediţii de documentare (una, din nou, la Sarasota, una la Circus World din Baraboo şi o vizită de o săptămână la Kansas City Zoo, cu un fost îngrijitor de elefanţi, pentru a afla cât mai multe despre limbajul trupului şi comportamentul acestora).
Istoria circului american este atât de bogată, încât mi-am cules multe dintre detaliile cele mai crâncene ale acestei poveşti din cărţi sau anecdote (în lumea circului, aşa cum se ştie prea bine, linia de demarcaţie dintre cele două este foarte subţire).
Printre acestea se număra expunerea unui hipopotam îmbălsămat, parada unei „femei puternice” de două sute de kilograme prin oraş, într-o cuşcă de elefant, un elefant care îşi scotea întruna ţăruşul din pământ şi fura limonadă, alt elefant care a fugit şi a fost găsit în grădina de zarzavat a cuiva, un leu şi un spălător de vase împietriţi de spaimă sub o chiuvetă, un director de circ ucis, al cărui corp a fost ascuns în prelată cupolei, şi aşa mai departe. Am încorporat, de asemenea, în poveste îngrozitoarea şi reala tragedie a paraliziei provocate de ghimbirul jamaican, care a distrus vieţile a cel puţin o sută de mii de americani între 1930 şi 1931.
O altă întâmplare, într-o notă ceva mai veselă: tot în 1903, un circ din Dallas a achiziţionat un elefant pe nume Old Mom de la Carl Hagenbeck, o legendă vie a circului, care susţinea că e cel mai inteligent elefant pe care l-a avut vreodată. Astfel, speranţele lor au fost foarte mari. Însă noii dresori ai lui Old Mom au fost curând dezamăgiţi când au descoperit că nu o pot convinge decât cel mult să se plimbe de colo-colo. Într-adevăr, era atât de inutilă, încât „trebuia să fie împinsă şi trasă de la un circ la altul”. Când Hagenbeck a vizitat-o mai târziu pe Old Mom la noul ei cămin, a fost foarte supărat când a auzit că lumea o considera tembelă şi a spus asta – în germană. Şi, brusc, toţi şi-au dat seama ca Old Mom nu înţelegea decât ce i se spunea în germană. După această revelaţie, Old Mom a fost dresată din nou, de această dată în engleză, şi a avut o carieră prodigioasă. A murit în 1933, la înaintata vârstă de optzeci de ani, înconjurată de prieteni şi de admiratori.

Sara Gruen, una dintre cele mai de succes tinere scriitoare ale momentului, s-a născut în Vancouver şi a crescut în Ontario. În 1993 a absolvit Carleton University din Ottawa cu o diplomă în literatură engleză. Primele două romane, „Riding Lessons” (2004) şi „Flying Changes” (2005), o aduc în atenţia publicului şi a criticii, însă notorietatea şi-o dobândeşte cu „Apă pentru elefanţi” (2006), a cărui ediţie hardcover s-a vândut într-o lună în 248000 de exemplare, a ajuns în fruntea topului de bestselleruri al prestigiosului New York Times şi a fost luată în opţiune în vederea ecranizării de Andrew R. Tennenbaum, producătorul filmului „Identitatea lui Bourne”, contra sumei de un milion de dolari. Succesul formidabil de care se bucură „Apă pentru elefanţi” i-a adus scriitoarei în toamnă lui 2008 un contract de cinci milioane de dolari cu Spiegel & Grau, un imprint al Random House, pentru urmatoarele două romane, dintre care primul, „Ape House”, va apărea în iunie 2009.