Valeriu Butulescu între macedoneni
Valeriu Butulescu debuta cu aforisme în Macedonia (încă iugoslavă), în urmă cu aproape trei decenii, în revista „Osten” (Skopje), în traducerea poetului Baki Ymeri. Şi-a reluat colaborarea după anul 2000, publicând frecvent în revistele „Makedonski osten”, „Osten”, „TEA Krstozbor” şi „Vreme”. Tot la Skopje i s-au publicat sub formă de carte aforismele în graiul aromân „Vâsilieatsa-a zborlui” (traduse de prof. Hristu Cândroveanu) şi în macedoniană „Ţarsvoto na zvorot” – traduse de Vanghea Mihanj-Steryu (Editura SSAAM, 2009). Luna aceasta a ieşit de sub tipar, la Editura ORION din Skopje, în seria „Satira Lumii”, volumul „Pesocni oazi”, cuprinzând cele mai frumoase aforisme ale lui Valeriu Butulescu, în traducerea unuia dintre cei mai valoroşi satirici macedonieni contemporani: Vasil Tolevski. Macedoniana este şi ea una din cele peste cincizeci de limbi în care sunt traduse aceste aforisme. Reproducem mai jos un fragment din postfaţa volumului.
Cu aforismele lui Valeriu Butulescu m-am întâlnit pentru prima oară pe pagina de internet a prietenului meu Aleksandar Cotric, unul din cei mai mari scriitori sârbi contemporani. Ceva mai târziu l-am întâlnit personal, la Belgrad (Satira fest) şi la Festivalul Satirei Balcanice de la Aleksinac (Serbia). Apariţiile sale calme mi-au devoalat un om care crede sincer în forţa de expresie a frazei concise, în eternitatea gândului scurt. La început am fost uşor derutat de acest autor care ne prezenta gânduri, uneori umoristice, alteori satirice, însă cel mai frecvent aforismele lui erau minipoeme filosofice! Dar toate erau de o puritate cristalină, perfect structurate, şi percutau instantaneu, fiind înţelese imediat de numeroasa asistenţă prezentă la reuniunea aforiştilor din Balcani.
Ce scriu acum nu este o recenzie la această carte; încerc doar să explic plăcerea care m-a cuprins când am început să-i traduc aforismele în macedoniană. Poate uneori forţa aforismelor este uşor atenuată de traducere, deşi ea s-a făcut după versiunea în limba sârbă, semnată de unul din cei mai rafinaţi traducători, timişoreanul Goran Mrakic. Dar, dacă analizăm aforismele sale sub aspect temporal, este evident că ele se ridică deasupra timpului şi locului, că sunt eterne , nelimitate şi acceptate oriunde în lume. Adică autorul, şi în traducerea în limba macedoniană îşi păstrează forţa cuvântului şi puterea gândului. Impresionantă este diversitatea tematică pe care în aforistica sa autorul o cuprinde şi elaborează, o perfecţionează şi montează. Fac următoarea recomandare: citiţi de mai multe ori aforismele lui Butulescu. Adâncimea gândirii sale vă trimite tot mai departe de text, vă absoarbe în spirala propriilor gânduri. Veţi înţelege că aveţi în faţă un autor care scrie pentru domniile voastre şi pentru lumea care vă înconjoară. Poate atunci veţi surprinde forţa gândului său, autorul reuşind, cu abilitate să vă facă să credeţi că domniile voastre sunteţi autorii aforismului pe care l-aţi citit.
Mă bucur enorm că această carte îl surprinde şi prezintă pe Valeriu Butulescu ca pe un scriitor de o neobişnuită sensibilitate, cu un extraordinar simţ politic (privind satiric lucrurile), un scriitor căruia îi place să-şi ironizeze observatorii (râsul înseamnă sănătate), dar şi ca aforist care, cu sufletul său de poet se exteriorizează pentru iubitorii de metafore poetice (elixir pentru spirit).
Trăiesc marea speranţă că această carte indică doar valorile lui Valeriu Butulescu, prietenul poporului macedonian, şi cred că în viitor în librăriile şi bibliotecile noastre îşi vor face loc traducerile originale ale creaţiilor sale dramatice şi ale reflecţiior sale poetice.
Vasil Tolevski