Ţiganii
La Humanitas Multimedia au apărut primele volume din cele 8 programate (12 CD-uri) ale variantei audiobook pentru cartea „Ţiganii” de Angus Fraser, în lectura lui Emil Hurezeanu.
Încă de la misterioasa lor apariţie în Europa, acum mai bine de nouă sute de ani, ţiganii au refuzat să se înscrie în cadrele unei existenţe stabile, conformă cu convenţiile sociale acceptate. Aşa se face că obiceiurile şi cultura lor au rămas practic neînţelese, păstrarea propriei lor identităţi izbindu-se de respingerea societăţilor cu care au convieţuit.
Fragment din audiobook:
Cartea „Ţiganii” începe cu cercetarea originii lor indiene, continuând cu migraţiile ce i-au purtat din Evul Mediu până în zilele noastre prin Orientul Apropiat, Europa răsăriteană şi cea occidentală. Cunoscuţi încă din cele mai vechi timpuri pentru talentul lor muzical, pentru iscusinţa cu care prelucrau metalele, pentru priceperea la cai şi pentru arta de ghicitori şi de vindecători, ţiganii au avut parte totuşi de-a lungul întregii lor istorii de o imagine cu persistente conotaţii negative. Cercetând rădăcinile istorice ale acestui fapt, Angus Fraser îi subliniază efectele în diferite epoci – de la frecventele expulzări din trecutul mai îndepărtat până la „holocaustul uitat” din timpul celui de-al doilea război mondial -, trasând totodată un viguros tablou al prezentului.
Istoricul Neagu Djuvara spune:
Cartea lui Sir Angus Fraser, „Ţiganii”, care a fost tradusă din engleză în română la Editura Humanitas, este un adevărat monument de erudiţie care ne aduce o masă de informaţii asupra migraţiei ţiganilor şi răspândirii lor în Europa. Prin voluminoasă ei bibliografie, va rămâne un preţios instrument pentru orice cercetător al problemei de acum înainte.
Din punctul nostru de vedere, regret însă două lucruri: mai întâi, că din exces de scrupulozitate, după ce ne dă diversele păreri care s-au exprimat asupra cutărui aspect din vasta problemă, nu ia atitudine arătându-şi preferinţele pentru una din teorii sau trăgând el însuşi o concluzie, în al doilea rând, prin faptul că nu cunoaşte limba noastră, când suntem ţara cu cea mai mare proporţie de romi şi care a fost în Evul Mediu unul din principalele canale de trecere a lor spre Occident, nu cunoaşte nimic din serioasele lucrări apărute la noi despre ţigani, afară de cartea lui Kogălniceanu tânăr, apărută în franceză, în 1837 (!). Cartea este totuşi indispensabilă în biblioteca oricărui cercetător al chestiunii.
fără voturi
Încarc...