Pe bancă, în parc
Stai şi citeşti, simţind privirile uşor curioase ale celor care păşesc agale: „Oare ce citeşte?” Câţiva sunt chiar invidioşi, şi-au amintit că şi-au tot propus să citească în parc. Clipele trec şi, fără să-ţi dai seama, te trezeşti că nu mai vezi bine, că noaptea te alungă acasă. Încă puţin, măcar o pagină…
Felicitari! o poezie dedicata lecturii… !
lectura sau un mod de trai clipe de liniste si detasare….
lectura pt mine si cred ca si pt multi altii e mai mult decat niste pagini rasfoite si randuri parcurse in graba… e un mod de a trai.
Sincer, daca nu citesc o zi cateva pagini, mi se pare ca am pierdut ceva. Dar in parc n-am citit de cand eram eleva.
Batrina Banca
sint purtatoare de universuri
de versuri, de rinduri triste
de cint, de iubire
iar copacii mei de pe umeri
de multi ani se uita in jos
in jos la tine
tu cel de pe banca, trecator prin lume
lasi pe banca batrina
lasi ceva din tine
Viorel Muha