Norman Manea, din nou în atenţia presei suedeze
Scriitorul Norman Manea este, din nou, în atenţia presei suedeze, de această dată cu volumul de povestiri „Octombrie, ora opt”, apărut în traducerea reputatei traducătoare Inger Johansson, la editura 2244.
Acesta este al treilea volum de Norman Manea publicat în limba suedeză, după „Întoarcerea huliganului” (2012) şi „Vizuina” (2013). Asemenea celor precedente, şi acest titlu s-a bucurat de reacţii entuziaste din partea presei, majoritatea semnate de recenzenţi care sunt, deopotrivă, scriitori.
Astfel, revista Dagens bok scrie că Norman Manea este “un gigant al literaturii române”, în timp ce Dagens Nyheter aminteşte faptul că scriitorul român şi-a clădit, prin toate cărţile publicate până acum, reputaţia unui candidat serios la Premiul Nobel. În Göteborgs Posten, scriitorul Ulf Eriksson compară proza lui Norman Manea cu cea a lui Thomas Mann sau Hugo Claus, descriind-o ca fiind “concretă, savuroasă, grotescă, intuitivă şi totodată intensă, aluzivă şi deseori parodică”. În Sydsvenskan, scriitoarea Eva Ström descrie cartea în termeni similari, considerând-o o lucrare excelentă pentru cititorii care vor să intre în contact cu opera lui Norman Manea, o carte ”scrisă fără compromis”, ”de o forţă deosebită”.
Scriitorul Kaj Schueler îşi deschide cronica din Svenska Dagbladet cu observaţia că Norman Manea, asemenea lui Imre Kertész, a transformat experienţa lagărului în ”literatură memorabilă”, în timp ce Anneli Dufva de la Radiodifuziunea suedeză punctează că avem de-a face cu “o literatură bine scrisă, trăită, fără compromisuri”. Scriitorul Joar Tiberg de la Aftonbladet remarcă şi el ”măiestria” lui Norman Manea în “acuitatea detaliilor şi arta amintirii”. Majoritatea recenziilor se opresc, de asemenea, asupra “subtilităţii” şi “forţei” traducerii realizate de Inger Johansson.
În ultimul timp, Norman Manea a devenit un contributor constant al cotidianului naţional suedez Dagens Nyheter, care îi consacră un amplu interviu cu ocazia apariţiei celui mai recent volum, dar şi în contextul împlinirii a 70 de ani de la eliberarea lagărelor naziste. Printre temele abordate se numără copilăria într-un lagăr de concentrare din Transnistria, ataşamentul faţă de limba română, exilul în Statele Unite, recrudescenţa antisemitismului în Europa şi viitorul literaturii.