Nişte Borges în venă?
Cititul e, în fond, un viciu. Câţi dintre voi n-aţi pierdut o noapte-două pentru o carte măreaţă? Ca orice patimă, şi lectura e organică: cere combustibil, creează dependenţă şi ajunge să se rafineze în timp. E un viciu de durată, nu e o chestie de care te laşi aşa, pocnind din degete. N-are prea multe efecte adverse, dar te răpeşte societăţii şi cluburilor şi te face un pic mai lucid. Privirea capătă o sclipire vie şi inteligentă. E bine, literatura bună îţi curge liniştită prin vene, curăţându-te de jegul mediatic care te înconjoară.
Articolul integral din România Liberă…
fără voturi
Încarc...