12 aprilie 2019

Europa 2019. Păsări naţionale

Păsările constituie obiectul unui deosebit interes din partea omului, atât pentru aspectul lor plăcut, coloritul viu, extrem de variat al penajului, cântecul melodios, dar și pentru obiceiurile lor de o mare originalitate. La aceasta contribuie deopotrivă ponderea mare pe care păsările o au printre vertebrate, ele fiind mai numeroase pe cuprinsul României, ca specii și indivizi, decât toate celelalte la un loc. Emisiunea de mărci poștale „Europa 2019. Păsări naţionale” este disponibilă începând de vineri, 12 aprilie 2019, în magazinele Romfilatelia.

Păsările sunt unele din puţinele animale care în procesul evoluţiei au primit posibilitatea de a zbura, probabil principalul ce le caracterizează, însă şi aici natura a admis excepţii care face şi mai interesantă studierea lor.

Pentru anul acesta, sub genericul Europa 2019, PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, a ales tematica „Păsări naţionale”, subiect apreciat de colecționari.

Cele două timbre ale emisiunii de mărci poștale ilustrează acvila de munte și ciocârlia de câmp. Primul timbru, cu valoarea nominală de 1,80 lei, ilustrează ciocârlia de câmp, iar pe cel de-al doilea timbru, cu valoarea nominală de 19,00 lei, este reprezentată acvila de munte.

În plus, emisiunea este completată cu un produs filatelic special, cu medalie. Aversul medaliei redă, în prim-plan, imaginea acvilei de munte. Reversul acesteia prezintă, în prim-plan Crucea Eroilor Neamului, proiectată şi realizată prin grija Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria între anii 1926-1928, și dedicată, aşa cum stă scris pe placa comemorativã „întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei”.

De asemenea, produsul special include și o reproducere după o gravură artistică (2002), autor Ion Octavian Penda.

Ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) este o pasăre cântătoare larg răspândită în România, fiind prezentă din luna aprilie până la debutul toamnei. Coloritul este în general maro deschis, cu pete dese şi întunecate, cu abdomen alb și cu marginea posterioară a aripii albicioasă.

Considerată alături de zăgan (Gypaetos barbatus), mândria de odinioară a Carpaţilor, acvila de munte (Aquila chrysaetos) aparține uneia dintre cele mai cunoscute specii de pasări răpitoare de pe continent. Este amintită într-o mulţime de legende şi povestiri populare româneşti, cu grijă culese de Simion Florea Marian în Ornitologia Poporană Română, publicată la Cernăuţi în anul 1883, unde apare şi sub alte denumiri populare precum: pajură, zgripţoroaică, pajură împărătească, vulturoaică, etc.

Prezenţa imaginii acestei păsări s-a împletit cu istoria şi tradiţia multor popoare, fiind încă din cele mai vechi timpuri deopotrivă stindard, drapel şi simbol al unor imperii şi civilizaţii, adesea considerată ca simbol al norocului.

Simbolul vulturelui de munte a fost legat de tradiţia istorică a României, pornind de la vulturul primilor voievozi ai familiei Basarab, la stema Principatelor Unite din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, la cea de după obţinerea independenţei în timpul lui Carol I, ajungând să fie transformată în simbolul României Mari. În prezent, stema statului român are o acvilă în prim plan, având pe cap coroana de oţel a regilor României, dar este ilustrată şi în primul cartier al stemei, cel în care se înfăţişează stema Munteniei.

Emisiunea este completată de produsul special, realizat în tiraj limitat de 387 exemplare, care reunește în tematică comună, produse aparținând filateliei și medalisticii. În interiorul albumului sunt expuse două produse valoroase de colecție: blocul cu două timbre nedantelate al emisiunii și medalia care prezintă pe avers, în prim-plan, imaginea acvilei de munte. Blocul emisiunii este numerotat de la 001 la 387.