10 octombrie 2012

Conferinţă la Viena: Lucian Blaga – Intelectual, poet, diplomat

Institutul Cultural Român din Viena, Societatea Austro-Română (AUSTROM) şi editura vieneză Lit-Verlag dedică în seara de 11 octombrie 2012 o conferinţă personalităţii complexe a lui Lucian Blaga. Conferinţa este prilejuită de apariţia traducerii în limba germană a volumului filosofic „Cunoaşterea luciferică”, editat de Lit-Verlag Viena, şi este susţinută de traducătorul în germană al volumului, Rainer Schubert.

Volumul a apărut cu sprijinul ICR în cadrul Translation and Publication Support Programme. Lansat în anul 2006, programul de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români îşi propune să faciliteze accesul publicului străin la literatura română şi să sprijine prezenţa autorilor români pe piaţa internaţională de carte, prin finanţarea costurilor de traducere (şi editare, atunci când este cazul).

Rainer Schubert este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii Viena, a fost directorul Forumului Cultural Austriac din Bucureşti şi a predat filosofia în cadrul secţiei germane a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Lucian Blaga a intrat de mic în contact cu cultura germană, a fost elev la școlile germane din Sebeș și Brașov, iar ulterior, între 1917 şi 1919, a studiat la Universitatea din Viena. Aici a obținut la scurtă vreme după încheierea primului război mondial şi titlul de doctor în filozofie cu o teză despre „Cultură și cunoștință” („Kultur und Erkenntnis”). Prima lui întâlnire cu metropola europeană a avut loc în 1916, la 21 de ani. Orașul nu l-a impresionat doar prin dinamismul său, ci și prin frumusețea vienezelor. Volumul său de amintiri oferă, de altfel, un tablou impresionant al crepusculului monarhiei austro-ungare. Și din punct de vedere estetic, capitala austriacă lasă urme adânci în formarea filozofului şi scriitorului român. Aici a descoperit expresionismul și unul din cartierele generale ale avangardei vieneze: Café Museum, loc în care puteau fi zăriţi adesea Peter Altenberg, Alban Berg, Hermann Broch, Elias Canetti, Gustav Klimt, Oskar Kokoschka, Karl Kraus, Franz Lehar, Robert Musil, Leo Perutz, Joseph Roth, Egon Schiele, Georg Trakl, Otto Wagner sau Franz Werfel. Acesta este locul în care Blaga se familiarizează cu manifestele artei moderne. Acestea, precum și impresia vie a unei decadenţe austriece nostalgic-anemică, i-au marcat profund gândirea și poezia. În anul 1926, Blaga a intrat în serviciul diplomatic, ocupând succesiv posturi de atașat cultural la legațiile României din Varșovia, Praga, Lisabona, Berna și Viena. Între 1938 şi 1939 a fost ministru plenipotențiar în Portugalia. În 1937 a fost ales membru al Academiei Române, iar în 1939 a devenit profesor la nou înființata catedră de filozofia culturii a Universității din Cluj. Odată cu venirea comunismului la putere, în 1948, a fost dat afară și i s-a interzis să mai publice. Singura opţiune de publicare rămasă erau traducerile. În 1957 Blaga a încheiat prima traducere integrală în română a capodoperei „Faust” de Johann Wolfgang Goethe. Un an mai târziu a apărut în traducerea sa un alt text fundamental, „Nathan înțeleptul” („Nathan der Weise”) de Lessing.

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook