31 martie 2015

Cealaltă faţă a avangardei din România: film, fotografie, performance

Prin proiectul „Cealaltă față a avangardei din România: film, fotografie, performance”, avându-l drept invitat special pe criticul de artă și curatorul Igor Mocanu, Institutul Cultural Român din New York deschide seria evenimentelor pe care dorește să le dedice avangardelor istorice ale secolului XX în România. Această serie va acoperi întregul spectru al domeniilor artei și va continua în 2016.

Cealaltă față a avangardei din România film, fotografie, performance

După cum semnalează și titlul, proiectul abordează însă acele domenii mai puțin studiate până la momentul de față, și anume filmul, fotografia, dansul / performance în avangarda românească – domenii care au constituit obiectul unei cercetări de pionierat a lui Igor Mocanu. Se știe că cercetarea avangardei istorice a secolului XX în România a fost aproape inexistentă în perioada regimului comunist, din cauza cenzurii ideologice, iar scrierile consistente pe acest subiect, care au început să apară după 1989, au favorizat mai ales literatura și artele vizuale.

Opțiunea ICR New York de a celebra avangarda românească are la bază adevărul că prin curentele avangardei – de la expresionism și constructivism (ca variantă românească a cubismului) la Dada și suprarealism – arta românească din anii 1920 și 1930, prin nume ca Tristan Tzara, Marcel Iancu, Victor Brauner sau Gellu Naum, a înregistrat momentul de maxim sincronism cu avangarda europeană. Totodată, evenimentul se înscrie în actuala „explozie” de celebrare a centenarului avangardelor care au marcat primele decenii ale secolului XX, incluzând participarea lui Brâncuși la marea expoziție internațională Armory Show din SUA, în 1913, sau nașterea mișcării Dada la Cabaretul Voltaire din Zürich, în 1916.

Proiectul „Cealaltă față a avangardei din România: film, fotografie, performance”, care are loc la ICR New York, vineri, 3 aprilie 2015, de la ora 19:00, este un eveniment multimedia, cuprinzând trei secvențe, care se completează reciproc și constituie un tot unitar: proiecții de filme de arhivă, vernisajul expoziției de imagini-document, conferință.

Vorbind despre propria-i cercetare, Igor Mocanu afirmă:

Rezultatul a constituit un corpus surprinzător de documente vizuale și textuale care nu fac îndeobște obiectul istoriei și teoriei avangardei, deși aportul adus de aceasta culturii vizuale române este, o putem spune fără ocol, inestimabil. Am constatat cu această ocazie o latură puțin sau deloc cunoscută a avangardelor istorice din România, discursul asupra cărora fiind, după cum se cunoaște, acaparat de metodologia istoriei preponderent literare. Însă majoritatea autorilor avangardiști se pare că au teoretizat și creat în afara granițelor de gen artistic. Aceiași artiști pe care până mai ieri îi cunoșteam ca fiind numai poeți sau numai pictori s-au dovedit a fi, în același timp, teoreticieni redutabili ai culturii filmului (Ion Călugăru – autor al primei monografii despre Chaplin, Sașa Pană, Marcel Iancu, Filip Corsa, Barbu Florian) sau chiar participanți activi în industria cinematografică (Benjamin Fondane, Eli Lotar), autori de fotomontaje, colaje sau fotografie de artă (Titina Căpitănescu, Jean David, Filip Brunea-Fox), teoreticieni muzicali (Sașa Pană) sau de-a dreptul compozitori de muzică modernă (Urmuz), performeri (Gherasim Luca) și coregrafi (Lizica Codreanu), teoreticieni ai dansului modern (Alexandru Assan) și procurori ai artei exotice (Filip Brunea-Fox, Corneliu Mihăilescu).

Conferința domnului Igor Mocanu își propune, așadar, să prezinte, în sinteză, o istorie alternativă, dacă nu chiar paralelă, a avangardei din România. Totodată, expoziția de fotografii-document, al cărei curator este același Igor Mocanu, și proiecțiile de filme „excavate” de acesta la Arhiva Națională de Film a României (ANFR) reprezintă o inedită „panoramare” vizuală a acestei istorii.

Expoziția cuprinde zeci de reproduceri după fotografii-document, grupate tematic (film, fotografie, performance) și expuse pe 20 de panouri de mari dimensiuni. Cele mai multe au fost publicate în principalele reviste avangardiste din România interbelică, precum „Contimporanul”, „unu” sau „Integral”. Apar nume de prestigiu ale artiștilor avangardei, între care (în ordine alfabetică): Aurel Baugh, Geo Bogza, Theodore Brauner, Filip Brunea-Fox, Titina Căpitănescu, Irina Codreanu, Lizica Codreanu, Filip Corsa, Jean David, Barbu Florian, Benjamin Fondane, Marcel Iancu, Gherasim Luca, M.H. Maxy, Gellu Naum, Sașa Pană, Jules Perahim, Milița Petrașcu, Claude Sernet, Tristan Tzara, Urmuz. Expoziția rămâne deschisă publicului până la sfârșitul lunii aprilie 2015. La vernisaj, imaginile sunt proiectate și în format electronic.

Proiecțiile video cuprind o selecție de filme documentare din fondurile (sau puse la dispoziție de) ANFR, precum Ștrandul Kiseleff (arh. Marcel Iancu și Iuliu Iancu; România, 1930, producător: Ștrandul Kiseleff) sau „Chanson DADA” (Tristan Tzara, Fragment din Dadascope; SUA, 1961, r. Hans Richter), care omagiază opera avangardiștilor români, în contrast cu reportaje din jurnalul de actualități, ce poartă amprenta ideologiei epocii comuniste, precum Expoziția valea Jiului de Aurel Baugh (România, 1946; producător: Jurnal sonor). Dimensiunea coregrafică a avangardei este extinsă și „adusă la zi” prin includerea unei secțiuni video cu spectacolul Reenacting Lizica Codreanu, în coregrafia Vavei Ștefănescu după dansul Lizicăi Codreanu (una dintre muzele lui Brâncuși) din documentarul lui Cornel Mihalache – spectacol ce a avut loc recent la Centrul Național al Dansului – București (CNDB).

Igor Mocanu (n. 1984, Cantemir, Republica Moldova) este doctorand la Universitatea Națională de Arte din București, în cadrul Facultății de Istoria și Teoria Artei, cu teza „Avangarda politică. Cealaltă față a avangardei din România în documente sociale, politice și economice” (coord. prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu), în care aprofundează cercetarea sa pe această temă, cu care a obținut deja o diplomă de master (2010) la aceeași universitate. Publică articole de opinie și critică în diverse reviste și ziare din România şi din străinătate, precum CriticAtac, Art Dance News, Art Ploshadka, Arta, Idea artă + societate ș.a. A curatoriat mai multe expoziții de artă contemporană și modernă, între care Avangarda revizitată. Avangarda europeană în Arhiva Națională de Filme a României (ANFR, Cinemateca Română, Sala Eforie / „Jean Georgescu“, 2012-2014). A îngrijit antologia 1984. Ultima generație a comunismului românesc (UNIBUC, 2008), a participat la proiectul literar-vizual Rubik (Polirom, 2008) și este prezent cu contribuții în volumele CriticAtac. Antologie I (Cartier, 2011), See what we do! (Pionier Press, Stockholm, 2013), Infranegrul (Aius, 2014) şi Close-up: Post-Transition Writings (Artyčok TV, 2014). A susținut numeroase conferințe dedicate avangardei. Actualmente este redactor la revista „Arta” a Uniunii Artiștilor Plastici din România, precum și coordonator de cercetare și curator de arhivă la Centrul Național al Dansului – București (CNDB). Din 2012 este membru al AICA (Asociația Internațională a Criticilor de Artă, filiala din România).